Filiera bulgară – acțiunile ilegale rusești în UE (revista presei)

Camera EMKO Gebrev

Bulgaria acuză Rusia de atentate la depozite de armament destinat Ucrainei și Georgiei.

Acuzațiile aduse Rusiei de acțiuni ilegale, atentate și asasinate în țări ale UE se multiplică. Parchetul bulgar a anunțat ieri, miercuri 28 aprilie, că a lansat o anchetă asupra posibilei implicări a șase ruși într-o serie de explozii la patru depozite de arme din Bulgaria, între 2011 și 2020.

Siika Mileva, purtătoare de cuvânt a procurorului general al Bulgariei, a făcut anunțul într-o conferință de presă, afirmând că atentatele imputate rușilor au avut ca scop să împiedice livrări de arme către Ucraina sau Georgia.

Alt fapt suspect legat de asta a fost otrăvirea negustorului (și pe alocuri... traficantului) bulgar de armament Emilian Ghebrev în 2015. Purtătoarea de cuvânt a procuraturii a spus că e foarte probabil ca incidentele din Bulgaria să aibă legătură cu exploziile produse în 2014 în Cehia, tot la un depozit al lui Ghebrev, incident care a provocat în ultimele zile o criză diplomatică între Cehia și Rusia.

Emilian Ghebrev, proprietarul tuturor acelor depozite de armament din Bulgaria și al celui din Cehia, a supraviețuit unei tentative de asasinat în 2015, împreună cu fiul său şi unul dintre angajaţii societăţii sale. Ei au fost atunci otrăviți cu noviciok, lucru pentru care justiţia bulgară acuză tot agenți ai faimosului serviciu de informaţii militare rusesc (GRU).

Procurorii bulgari identificaseră de mai multă vreme procedura tentativei de asasinare: ca și în cazul lui Serghei Skripal, agentul dublu din Marea Britanie, e vorba de clanțe date cu noviciok. O persoană necunoscută fusese filmată de camera de supraveghere în garajul subteran în care se afla mașina lui Ghebrev (cf. foto).

La Sofia, popularul cotidian „24 Ceasa” îl citează pe ministrul rus de externe Serghei Lavrov, care spune: „Cu acuzațiile astea, Bulgaria a decis să-i depășească pe cehi”.

La rândul său, acuzând Rusia, Cehia făcuse deja o legătură între atentatul de pe teritoriul său nu doar cu războiul din Ucraina, dar și cu Bulgaria, mai precis cu tentativa de asasinare a omului de afaceri bulgar Emilian Ghebrev.

Agentul neurotoxic Noviciok a fost folosit și în tentativa nereușită de asasinare a agentului dublu rus Serghei Skripal în Marea Britanie în 2018.

În cazul otrăvirii bulgarului Ghebrev, trei ruşi au fost deja inculpaţi anul trecut în absență, dintre care un ofiţer GRU, considerat ca suspect și în cazul Skripal.

El Pais, în Spania, care prezintă toate acestea în detaliu, anunță că ambasadorul rus la Sofia este convocat astăzi la ministerul de externe al Bulgariei, pentru explicații și pentru a primi protestul ofical.

„În curând, Rusia va fi învinuită și de asasinarea arhiducelui Ferdinand.” (Lavrov)

Un alt ziar bulgar, Trud, îl citează tot pe ministrul rus de externe Serghei Lavrov, care spune că „relațiile Rusiei cu țările occidentale au ajuns mai rele acum decât în timpul Războiului Rece”.

Potrivit cotidianului de la Moscova Kommersant, Lavrov a mai spus: „În curând, Rusia va fi învinuită și de asasinarea arhiducelui Ferdinand” (aluzie la atentatul de la Sarajevo, din 1914, care a dus la declanșarea Primului Război Mondial).

Unitatea 29155 din GRU este cea bănuită a fi organizat tentativa de asasinare cu noviciok, în Anglia, a lui Skripal. Cei doi ofițeri ruși ai GRU care au ratat asasinarea lui Skripal sunt Aleksandr Petrov și Ruslan Boșirov, identificați a fi călătorit de la Moscova la Salisbury, în Anglia, în zilele atentatului împotriva lui Skripal. Tot ei se aflaseră însă și pe locul atentatului din Cehia în 2014, iar poliția cehă a publicat fotografiile celor doi și a informat Moscova că dorește să-i interogheze.

Tot poliția cehă a mai informat că unul dintre cei doi agenți ai serviciilor speciale ruse a folosit un pașaport moldovenesc emis pe numele Nicolae Popa.

În acest timp, în Rusia, Moskovski Komsomoleț anunță că UE se pregătește să excludă Rusia din sistemul internațional de plăți electronice SWIFT și că deputații europeni au pregătit o rezoluție în acest sens, ca o măsură de represalii, printre altele, pentru că Rusia nu încetează acțiunile militare și cele de destabilizare a țărilor vecine. Textul rezoluției, care va fi votată astăzi, se află pe site-ul Parlamentului European și va fi votat astăzi.

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a dat însă asigurări că Rusia se pregătește să introducă propriul său sistem de plăți, „național” (отечественный).

La Bruxelles, un grup de europarlamentari i-a scris chiar șefului diplomației europene Josep Borrell, cerându-i să găsească o soluție pentru a expulza totalitatea celor 60 de diplomați din cadrul misiunii Rusiei pe lângă UE.

Problema este că, dat fiind că instituțiile UE nu posedă un teritoriu suveran, decizia de a expulza diplomați nu-i poate reveni decât ministerului belgian de externe.

În schimb, Germania nu-și mai poate ascunde complezența față de Rusia, iar Frankfurter Allgemeine Zeitung are o analiză, intitulată „O nouă problemă germană?” în care e rezumată, printre alte reproșuri, dezamăgirea SUA și a lui Joe Biden în fața dorinței guvernului german de a duce până la capăt construirea conductei Nord Stream 2, prin care va fi adus gaz rusesc, ocolind în mod voit țările baltice, Polonia și Ucraina, dispozitiv ce ar putea agrava dependența energetică a Germaniei de Rusia. Germania e criticată și în textul rezoluției ce va fi votată astăzi de Parlamentului European.

„Războiul din Ucraina ia o turnură vicioasă”: Le Monde

Pe acest fundal, Le Monde, în Franța, are un reportaj din Pivnicine (Північне), pe linia frontului din Ucraina, „printre drone, mine și snipers”.

„Războiul din Ucraina e pe cale de a lua o turnură vicioasă și asimetrică”, constată Le Monde, care confirmă că rebelii sprijiniți de Rusia nu încetează să tragă asupra pozițiilor ținute de soldații Kievului.

(Cf. și blogul pe care îl țin zilnic la Europa Liberă despre criza din Ucraina, de la tulburările de pe Maidan din decembrie 2013 încoace, inclusiv evoluțiile zilnice ale situației pe front în Donbas: Criza din Ucraina. LiveBlog.)

Zelenski spune că Vaticanul ar fi un loc potrivit pentru o întâlnire cu Putin

În Italia, La Repubblica oferă un interviu cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, realizat ieri, în care acesta spune că pentru el Vaticanul ar fi locul potrivit pentru o întâlnire cu Putin.

Sfântul Scaun şi Papa sunt autorități morale, spune Zelenski. Ca răspuns, Kremlinul a anunțat doar că șeful statului ucrainean este binevenit la Moscova. Purtătorul de cuvânt al lui Putin, eternul Dmitri Peskov, a declarat că el nu știe dacă Putin ar fi dispus să se întâlnească cu Zelenski altundeva decât la Moscova.

Putin i-a mai transmis lui Zelenski că trebuie să se întâlnească mai întâi cu liderii autoproclamatelor republici populare Donețk și Lugansk, ceea ce Zelenski refuză.

„Ucraina nu duce negocieri cu separatiștii şi știe că Rusia e principalul actor al conflictului, iar nu grupările armate ilegale pe care Moscova le finanțează şi înarmează”, a spus Zelenski.

În sfârșit, într-un cu totul alt registru, Rusia a criticat decizia Braziliei de a respinge vaccinul Sputnik, potrivit Financial Times.

Pandemia și regulile carantinei au agravat situația libertății presei

Pandemia și regulile carantinei au agravat situația libertății presei. Este concluzia ultimului raport al Consiliului Europei despre starea presei pe continent.

În privința Rusiei, raportul amintește sinuciderea, în semn de protest, a ziaristei Irina Slavina, editoarea site-ului Koza.Press, care dorea, aparent, prin gestul ei să atragă atenția asupra gravei deteriorări a libertății presei în Rusia.

În țări cum sunt Rusia și Turcia, constată raportul, practic doar rare părți ale mediului online au mai rămas libere, în vreme ce presa tradițională a fost acaparată de putere și se află sub controlul ei.

Mai sunt menționate și presiunile exercitate în Rusia asupra Radio Europa Liberă, prin noua lege care pedepsește «răspândirea cu bună știință a unor informații false».

Lukașenka are un copil ascuns, autist și cu tare fizice

Așa încât, e nevoie de surse foarte sigure pentru a revela, cum o face foarte cititul Moskovski Komsomoleț (MK), că președintele bielorus Aleksandr Lukașenka mai are un fiu, un al patrulea, fratele mai mare al celebrului Nikolai, pe care autocratul președinte inamovibil l-a avut cu doctorița sa personală, Irina Abelska (ceilalți doi fiind cu soția sa oficială, Galina). Aparent, acest al patrulea băiat s-a născut în 2002 cu „autism sever, retard mental, surditate și mut”.

Lukașenka pare să fi intrat atunci în panică și a căutat inițial să-l plaseze într-un orfelinat. În cele din urmă, copilul a fost dus la o instituție specializată, unde are o cameră de studiu individuală, jucării scumpe și mai mulți oameni care se ocupă permanent de el.

Cotidianul independent moscovit MK mai informează și că atunci când Irina Abelska, doctorița și amanta sa, era gravidă, Lukașenka a bătut-o cel puțin o dată până când ea și-a pierdut cunoștința ("избил ее до потери сознания") și că dacă asta s-a petrecut în mod repetat, atunci este unul din motivele pentru care copilul s-a născut așa.

Wikipedia, chiar și pe pagina în bielorusă, menționează doar trei copii. Interesant, pentru divergențele din Wikipedia, mai este și că pagina în rusă despre Lukașenka marchează, la rubrica Religie: „ortodox sau agnostic”, pe când pagina în bielorusă poartă: „ateu”.