Un oraș în oraș, FILIT-ul ieșean (23 – 27 octombrie), ajuns iată la cea de-a XII-ea ediție. Născut din inițiativa a trei tineri (pe atunci!) prieteni scriitori (Dan Lungu, Florin Lăzărescu și Lucian Dan Teodorovici), festivalul a devenit o adevărată instituție, pe plan național și european, adeverind o dată în plus, dacă mai era nevoie, că adevărata capitală literară a României a fost și rămâne Iașul. Un festival ca la carte, cu numeroși invitați de pe câteva continente, dintre care nu lipsește și un laureat Nobel, și anume tanzanianul Abdulrazak Gurnah (Nobel 2021), dar și alte figuri proeminente, cum ar fi francezul Pascal Bruckner, israelita Zeruya Shalev, spaniola Clara Uson, olandezul Ilja Leonard Pfeijffer, argentiniana Ariana Harwicz, fără a-i uita pe „parizienii noștri”, poetul, dramaturgul și romancierul Matei Vișniec și romanciera Tatiana Țîbuleac.
Tuturor acestora li se alătură o impresionantă echipă de traducători – în franceză, engleză, maghiară, spaniolă, norvegiană, bulgară, italiană ș.a. –, fără de care autorii români n-ar fi ieșit în lume, în ultimul deceniu și mai bine, ajungând să ia premii importante pe Bătrânul Continent, dar și în Lumea Nouă. Altfel spus, FILIT e chiar o placă turnantă pentru literele contemporane, iată-ne acum față către față scriitori din diferite țări/culturi/limbi, și nu mai puțin important – în fața unui public numeros, preponderent tânăr. Fie că am mers la școli și licee, fie că ne-am întâlnit cu studenții de la Universitatea „A.I. Cuza”, ca să nu mai vorbesc de dialogurile din Casa FILIT, n-am văzut decât fețe luminate – nu-i puțin lucru să respiri, preț de câteva zilei, cu marii scriitori ai contemporaneității.
Marca înregistrată a festivalului sunt Serile FILIT, cel puțin două dintre acestea mi-au plăcut cu asupra de măsură: dialogul dintre Marin Mălaicu-Hondrari și eseistul & romancierul francez Pascal Bruckner de miercuri seara, și întâlnirea cu tanzanianul Abdulrazak Gurnah din seara de vineri, moderată de Cătălin Ștefănescu. Și într-un caz și-n altul, s-a glumit mult, dar și s-au spus lucruri foarte profunde, nu însă pe un ton apăsat, ci firesc, ca între oameni ce împărtășesc aceeași credință în puterea cuvântului. Altminteri, istoria relatată de nobeliardul tanzanian despre cum a găsit, în casa unchiului său, care nu se ostenea cu cititul, romanul Anna Karenina, și ce a însemnat pentru puștiul de 13-14 ani de atunci o astfel de literatură, este de reținut și pentru că, dincolo de cazul particular, are putere de exemplu. Nu mai puțin antrenant a fost și dialogul lui Marius Chivu cu irlandezul Colm Toibin, din seara de sâmbătă.
Despre mai mulți dintre autorii FILIT 2024 am scris de-a lungul anilor, prezentându-le volumele la Cartea la pachet (Ariana Harwicz, Zeruya Shalev ș.a.); în cazul unora – mă gândesc în primul rând la romancierul și eseistul Pascal Bruckner –, am revenit în mai multe rânduri, și sigur o voi face și de-acum înainte. Șansa de a-i cunoaște pe viu mi-i apropie și mai mult, iar pe câțiva abia aștept să-i văd publicați și la Cartier. Nu în ultimul rând, festivalurile de literatură – iar FILIT, în primul rând – abolesc frontierele într-o lume care înalță tot mai multe ziduri în loc să construiască poduri.
Și cireașa – mai exact cireșele, căci este vorba despre un premiu ex aequo –. iat-o: Institutul Cultural Român a acordat seara de 27 octombrie, în cadrul celei de-a XII-a ediții a Festivalului Internațional de Literatură și Traducere de la Iași – FILIT, 𝑷𝒓𝒆𝒎𝒊𝒖𝒍 𝒑𝒆𝒏𝒕𝒓𝒖 𝒄𝒆𝒂 𝒎𝒂𝒊 𝒃𝒖𝒏𝒂̆ 𝒕𝒓𝒂𝒅𝒖𝒄𝒆𝒓𝒆 𝒂 𝒖𝒏𝒆𝒊 𝒄𝒂̆𝒓𝒕̦𝒊 𝒅𝒊𝒏 𝒍𝒊𝒎𝒃𝒂 𝒓𝒐𝒎𝒂̂𝒏𝒂̆ 𝒊̂𝒏 𝒂𝒏𝒖𝒍 2023 traducătorilor 𝐁𝐫𝐮𝐧𝐨 𝐌𝐚𝐳𝐳𝐨𝐧𝐢, „pentru iscusința cu care a transpus în limba italiană subtilitățile și grația universului poetic al Anei Blandiana, demers care duce și mai departe o operă de traducător și o carieră dedicate generos limbii și literaturii române” (volumul de versuri 𝑉𝑎𝑟𝑖𝑎𝑡̦𝑖𝑢𝑛𝑖 𝑝𝑒 𝑜 𝑡𝑒𝑚𝑎̆ 𝑑𝑎𝑡𝑎̆ de Ana Blandiana, DONZELLI EDITORE, Italia), și 𝐒𝐭𝐞𝐢𝐧𝐚𝐫 𝐋𝐨𝐧𝐞 „pentru temerara sa traducere în limba norvegiană a romanului Solenoid de Mircea Cărtărescu, reușită magistrală care constituie încă o mărturie a atașamentului său durabil și profund față de literatura română de astăzi” (romanul 𝑆𝑜𝑙𝑒𝑛𝑜𝑖𝑑 de Mircea Cărtărescu, Editura SOLUM BOKVENNEN, Norvegia).
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te