Ştiri

Finlanda, țara cu cea mai lungă graniță europeană cu Rusia, devine marți membră NATO

Ministra de Externe a Suedie, Ann Lindex, și omologul său finlandez, Pekka Haavisto, la conferință de presă alături de secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, după semnarea cererilor de aderare la NATO, Bruxelles, 5 iulie 2022.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunțat că Finlanda va deveni marți, 4 aprilie, cel de-al 31-lea stat membru al Alianței Nord-Atlantice, ceea ce a provocat un avertisment din partea Rusiei că își va consolida apărarea la granițele de nord și nord-vest, dacă NATO va amplasa trupe în Finlanda.

Finlanda are cea mai lungă graniță comună europeană cu Rusia, de peste 1.300 de kilometri.

„Este o săptămână istorică”, a declarat Stoltenberg reporterilor în ajunul reuniunii de marți a miniștrilor de externe NATO de la Bruxelles.

„De mâine [4 aprilie], Finlanda va fi membru cu drepturi depline al alianței”. Stoltenberg, aflat la sfârșitul mandatului de lider al Alianței, a spus că speră ca Suedia să poată și ea adera la NATO în următoarele luni.

Marți după-amiază, a mai spus Stoltenberg, „vom ridica pentru prima dată steagul finlandez aici, la sediul NATO. Va fi o zi bună pentru securitatea Finlandei, pentru securitatea nordică și pentru NATO în ansamblu”. Președintele finlandez Sauli Niinistö și ministrul Apărării, Antti Kaikkonen, vor participa la ceremonie, alături de ministrul de Externe, Pekka Haavisto.

„Este un moment istoric pentru noi. Pentru Finlanda, cel mai important obiectiv al reuniunii va fi acela de a sublinia sprijinul NATO pentru Ucraina, pe măsură ce Rusia își continuă agresiunea ilegală”, a spus Haavisto într-un comunicat. „Căutăm să promovăm stabilitatea și securitatea în întreaga regiune euro-atlantică”.

Anunțul intrării Finlandei vine imediat după alegerile generale de duminică, câștigate de partidele conservatoarea și naționaliste. Marele perdant este partidul social-democrat al premierului Sanna Marin care a lansat și dus la bun sfârșit aderarea Finlandei la NATO, provocată de invazia Rusiei în Ucraina, în februarie 2022, reamintește agenția AP.

Tot ca urmare a invaziei neprovocate a Rusiei în Ucraina, Suedia, până atunci țară neutră ca Finlanda, a cerut și ea aderarea la NATO, blocată pentru moment de Turcia și Ungaria. Ambele țări se opun din motive diferite, dictate de interese de politică internă. Analiștii se așteaptă ca președintele turc Recep Tayyip Erdogan să aprobe aderarea Suediei după alegerile din mai, mișcare care ar putea fi urmată de Ungaria, cum a fost și în cazul Finlandei.

### Vezi și... ### Bill Kristol: „Brutalitatea lui Putin și curajul ucrainenilor i-au convins pe americani să se implice în război”

Reacția Rusiei

Ministrul adjunct de Externe al Rusiei, Alexander Grușko, a avertizat că Moscova va răspunde la aderarea Finlandei la NATO, întărindu-și apărarea dacă va fi necesar, relatează AP.

„Ne vom întări potențialul militar în vest și în nord-vest”, a spus Grușko în declarațiile făcute pentru agenția de presă de stat RIA Novosti. „În cazul că NATO va staționa forțe în Finlanda, vom lua măsuri suplimentare pentru a asigura securitatea militară a Rusiei”.

Pe de altă parte, duminică, ambasadorul rus la Minsk, Boris Grîzlov, a declarat că Rusia intenţionează să staționeze armele nucleare tactice care vor fi desfăşurate în Belarus, mai aproape de graniţa de vest a „Uniunii statale” (Rusia-Belarus), și asta în pofida criticilor occidentale.

În discursul anual către națiune, ținut pe 31 martie, președintele belarus, Aleksandr Lukașenka, a apărat planul rusesc de a amplasa arme nucleare tactice pe teritoriul țării - inclusiv rachete balistice intercontinentale, dacă este necesar – cu argumentul că țara sa este supusă unor amenințări tot mai mari din partea Occidentului.

### Vezi și... ### Lukașenka apără intenția Kremlinului de a amplasa arme nucleare tactice în Belarus

Inițial, decizia fusese anunțată pe 25 martie de președintele rus Vladimir Putin.

Anunțul lui Putin și declarația ulterioară a președintelui Lukașenka au fost interpretate de observatori ca o nouă tentativă a Kremlin-ului de a folosi ameninţarea nucleară pentru a descuraja Occidentul să sprijine militar Ucraina.

Boris Grîzlov, ambasadorul rus la Minsk, nu a precizat în apropierea graniței cu care țară NATO ar urma să fie amplasate armele nucleare tactice rusești din Belarus. Unii analiști speculează că ar fi vorba de Polonia, unul dintre cei mai vocali susținători ai cauzei ucrainene, în războiul cu Rusia.

Belarus are o frontieră de 1.250 de kilometri cu Letonia, Lituania şi Polonia, toate ţări membre UE şi NATO.

Statele Unite au arme nucleare tactice amplasate în cinci țări NATO: Belgia, Germania, Italia, Olanda și Turcia. Marea Britanie și Franța au propriile forțe nucleare și nu mai găzduiesc arme americane.

### Vezi și... ### Ce sunt armele nucleare tactice și care este politica Rusiei?