La o recentă întrunire de solidarizare cu protestatarii din Belarus, în fața ambasadei acestei țări din Chișinău, cei câțiva manifestanți ai grupului de inițiativă Occupy Guguță s-au pomenit la un moment dat depășiți numeric de reprezentanții forțelor de ordine și somați nu mai scrie mesaje cu creta pe asfalt. Din rațiuni de curățenie a urbei, cum s-a spus. Polițiștii și carabinierii au formulat și alte cereri considerate abuzive de către cei 8 manifestanți. Cum pot fi văzute cele întâmplate, poate un pic amuzante pentru unii? Ca un exces de zel din partea unor reprezentanți ai forțelor de ordine mai puțin familiarizați cu ideea de libertate a întrunirilor? Sau ca niște reflexe polițienești care să se poată vedea în forme mai îngrijorătoare în general în cadrul unor viitoare manifestații? Un interviu pe această temă cu Florin Gîscă, jurist la Asociația Promo-Lex, organizația care a luat atitudine față de acest caz.
Your browser doesn’t support HTML5
Interviul matinal al Europei Libere
Florin Gîscă, jurist la Asociația Promo-Lex,.
Florin Gîscă: „Grupul de inițiativă Occupy Guguță a mers pe data de 11 august la Ambasada Belarusului pentru a organiza o întrunire de solidarizare cu victimele protestelor din Belarus. Asta s-a întâmplat după-amiază și la scurt timp după ce au ajuns la locul întrunirii, adică în fața ambasadei, au început să sosească și forțele de ordine. Participanți la întrunire au fost vreo 7-8 persoane. Pe parcurs au venit circa 10 carabinieri și polițiști, deci un număr disproporționat de mare de forțe de ordine comparativ cu numărul participanților, mai ales că întrunirea era pașnică. Ce au făcut participanții, cum s-au manifestat? Au scris pancarte cu mesaje de solidarizare cu protestatarii din Belarus, de asemenea au scris pe trotuarul din fața ambasadei mesaje adresate atât conducerii Belarusului, cât și protestatarilor din Belarus.”
Europa Liberă: Să le luăm pe rând. Ați menționat deja numărul disproporționat al forțelor de ordine. Era vorba de 10 carabinieri și polițiști veniți acolo unde manifestau pașnic 8 protestatari. Ce explicație aveți pentru acest exces de zel al forțelor de ordine?
Florin Gîscă: „Îmi vine greu să cred că reprezentanții forțelor de ordine au venit din proprie inițiativă acolo, doar pentru că erau curioși să vadă cum se desfășoară acest protest. Probabil că așa a fost indicația superiorilor din forțele de ordine care, la rândul lor, probabil că au primit anumite indicații de mai sus. Acum, în aceste condiții când în Belarus se desfășoară tot felul de proteste, știind că teoretic ar putea exista riscul și pentru Republica Moldova să avem unele manifestări în susținerea evenimentelor de acolo, probabil că forțele de ordine au luat măsuri de precauție suplimentare. Însă întrunirea a fost pașnică și atunci nu-mi explic totuși acest număr mare de forțe de ordine, unica explicație este faptul că au vrut să demonstreze partenerilor din Belarus că țin situația sub control și în Republica Moldova în cazul unui protest în fața ambasadei din Belarus forțele de ordine sunt gata să intervină. Însă era o întrunire pașnică și chiar nu era cazul să vină atâtea persoane, deci numărul lor nu este explicabil.”
Europa Liberă: Aș vrea să citez aici replica reprezentanților forțelor de ordine la scrisul cu creta pe trotuar: „Este suficient că au scris mesaje pe pancarte”. Are căderea un polițist sau un carabinier să judece sau să indice modul în care un protestatar alege să se exprime ce formă de exprimare ar fi suficientă sau nu?
Florin Gîscă: „Bineînțeles că nu are. În general, care este rolul forțelor de ordine la o întrunire publică? Este de a proteja participanții de eventuale ingerințe din afară și în cazul unor întruniri violente, dar n-a fost cazul pe 11 august, să asigure restabilirea ordinii publice în cazul în care este încălcată. În rest, forțele de ordine nu se pot pronunța cu privire la oportunitatea utilizării unor mijloace gen: pancarte, scandări, înscrisuri pe trotuare. Aceasta este strict alegerea organizatorilor și a participanților care decid cum vor să-și facă auzit mesajul, cum vor să fie transmis acest mesaj.
Deci, aceea că unul dintre reprezentanții forțelor de ordine a spus că deja sunt scrise pancarte și nu mai au nevoie participanții să scrie cu creta pe trotuare indică faptul că totuși reprezentanții forțelor de ordine care au venit acolo nu își prea cunosc atribuțiile prevăzute în legea cu privire la întruniri, adică nu știu că, de fapt, nu este de competența lor și nu se cere asta de la forțele de ordine, să se expună cu privire la oportunitatea utilizării unor mesaje sau unor forme de întrunire și locul desfășurării întrunirii, pentru că am avut și astfel de remarcă din partea forțelor de ordine care le-ar fi spus participanților că ambasada este un obiectiv important, obiectiv diplomatic și participanții ar trebui să se deplaseze peste drum.
Atâta timp cât un spațiu public este deschis accesului tuturor persoanelor, în mod normal în acel loc se poate desfășura o întrunire publică pașnică.
De fapt, este o practică des întâlnită, în special în rândul carabinierilor, pentru că carabinierii sunt cei care au sarcina pazei obiectivelor diplomatice și atunci ei sunt puși într-o situație în care, pe de o parte, trebuie să asigure securitatea obiectivelor diplomatice, pe de altă parte, trebuie să asigure exercitarea drepturilor și libertăților celorlalte persoane. Și aici de multe ori forțele de ordine preferă să facă lucrul acesta în detrimentul drepturilor și libertăților, adică atâta timp cât un spațiu public este deschis accesului tuturor persoanelor, în mod normal în acel loc se poate desfășura o întrunire publică pașnică.”
Europa Liberă: Ca să fie claritate pentru toată lumea, există protocoale, regulamente speciale pentru proteste, manifestații în fața ambasadelor a căror respectare ar fi mai indicată decât asigurarea dreptului la întrunire al cetățenilor?
Florin Gîscă: „Noi avem o lege specială – legea cu privire la întruniri, adoptată în 2008. Și această lege spune că întrunirile publice se pot desfășura în orice spațiu deschis accesului public. Adică dacă avem un drum, trotuar, piață, scuar, care este în mod normal deschis accesului public, adică pe acolo circulă oameni și nu au nevoie de un regim special, permisiune pentru a ajunge în acel spațiu, acel loc este liber pentru desfășurarea întrunirilor publice și acolo pot veni oameni să protesteze, să se solidarizeze cu cineva, decizia formei le aparține organizatorilor.”
Europa Liberă: Și cât de justificată poate fi cererea de legitimare a protestatarilor, de întocmire a unor liste ș.a.m.d.?
Florin Gîscă: „Asta cu întocmirea listelor în general a fost o surpriză, pentru că așa ceva nu s-a mai pomenit până acum la o întrunire publică. Dacă o întrunire este pașnică și manifestanții protestează pașnic, nu există absolut niciun temei pentru forțele de ordine să-i legitimeze pe acei participanți. În cel mai rău caz, polițistul sau carabinierul, reprezentantul forțelor de ordine poate din interes să afle cine este organizatorul, să afle numele, prenumele organizatorului pentru a face anumite verificări, dacă este nevoie, dar în acest caz nu era nevoie. Dar ce am văzut acolo, a fost că unul dintre carabinieri a scos o foaie, un pix și le cerea participanților să-i dicteze numele și datele de contact ale persoanelor prezente acolo pentru a face o listă, dar nu-i clar pentru ce, pentru că participanții nu au încălcat nimic. Deci nu era vorba de încălcare sau depășirea cadrului pașnic al întrunirii.”
Europa Liberă: Și au dreptul participanții să refuze să ofere date de asemenea fel?
Florin Gîscă: „În momentul în care solicitarea de legitimare nu este legitimă, atunci și participanții, și organizatorii pot să refuze acest lucru. Dar, conform deciziei Comisiei naționale excepționale pentru sănătate publică, avem o prevedere care spune că organizatorul întrunirii întocmește o listă epidemiologică. Acest lucru este necesar pentru ca, în eventualitatea în care se constată un focar de COVID, deja autoritățile care sunt responsabile de sănătatea publică să poată restabili lista persoanelor care au intrat în contact cu o persoană infectată, pentru a lua măsuri de contracarare a răspândirii virusului.
Dar această listă o face strict organizatorul și o păstrează organizatorul, pentru că acolo ar fi date cu caracter personal care nu prea văd cum ar putea să le gestioneze un ofițer fie de la carabinieri, fie de la poliție.
În general nu este stabilită o procedură, aici este o carență, o lacună a prevederilor comisiei, pentru că nu este prevăzută procedura prin care se gestionează această listă. Deci în momentul în care organizatorul o întocmește, mai departe nu este clar ce se întâmplă cu lista și cui el trebuie să i-o prezinte în eventualitatea constatării unui caz de COVID. Aici n-a fost cazul, pentru că nu era o listă epidemiologică, pe care s-o întocmească organizatorul, era pur și simplu o listă pe care voia s-o facă reprezentantul carabinierilor de la întrunire.”
Europa Liberă: Se pare că acțiunile forțelor de ordine au avut un efect oarecum invers, fiindcă joi a avut loc un nou protest, mai de amploare, organizat de Platforma Națională a Forumului Societății Civile din Parteneriatul Estic în semn de solidaritate cu poporul din Belarus. De această dată însă se pare că a fost fără incidente. Putem să înțelegem asta ca un semn că forțele de ordine au recepționat mesajul că cetățenii au dreptul la libera întrunire?
Florin Gîscă: „Eu aș spune că e mai complexă un pic situația. Eu cred că totuși majoritatea reprezentanților forțelor de ordine cunosc faptul că cetățenii au dreptul la libera întrunire și cunosc care sunt aceste norme, mai ales la nivelul conducerii Inspectoratului General de Poliție sau Inspectoratului General de Carabinieri. Problema nu este la nivel de cunoaștere, problema cunoașterii poate interveni, de exemplu, la nivelul recruților care fac parte din trupele de carabinieri și care uneori sunt prezenți la întruniri și care nu cunosc legislația, în cazul lor eu pot să admit că ei nu cunosc prevederile legale, mai degrabă este vorba de o intervenție sistematică a forțelor de ordine în privința unor organizatori sau întruniri care promovează niște mesaje pe care conducerea instituțiilor publice le consideră sensibile.
grupul de inițiativă Occupy Guguță este vizat în mod special de genul acesta de intervenții din partea forțelor de ordine.
Probabil în anumite cazuri din exces de zel, în alte cazuri pentru că nu știu cum să le gestioneze, admit tot felul de excese de genul celora care au fost pe 11 august și trebuie să remarcăm faptul că grupul de inițiativă Occupy Guguță este vizat în mod special de genul acesta de intervenții din partea forțelor de ordine. Noi știm că, de exemplu, în primăvara lui 2019 același grup a fost la un moment dat reținut tot de câteva echipaje de poliție, ca să le verifice documentele de proveniență a tobelor, ceea ce a fost un gest ridicol din partea forțelor de ordine și, din păcate, forțele de ordine sunt puse de mai multe ori puse în situația în care trebuie să execute probabil indicațiile cuiva, chiar dacă înțeleg că acestea nu sunt tocmai legale și justificate.”
Europa Liberă: Anterior multe dintre acțiunile forțelor de ordine în cazul unor manifestații au fost calificate sau văzute cel puțin ca excesive, după cum ați menționat și Dvs. în exemplul Occupy Guguță. Aveți cunoștință dacă s-au aplicat și sancțiuni pentru un abuz sau altul sau dacă, cel puțin, autoritățile au manifestat o preocupare pentru a redresa starea de lucruri din acest punct de vedere?
Florin Gîscă: „Din păcate, nu știu să vă spun dacă au fost aplicate măsuri pe interior. Mă îndoiesc că acest lucru s-ar întâmpla, pentru că nu cred că reprezentanții forțelor de ordine acționează din proprie inițiativă. Mai degrabă este o intervenție planificată în structurile IGP sau IGC și atunci nu știu dacă se aplică anumite măsuri. Mi-a scăpat un lucru referitor la întrunirea de pe 11 august, și anume că participanților le-a fost întocmit un proces-verbal ulterior, după finalizarea întrunirii, prin care vor fi sancționați, încă nu este clară exact procedura, pentru că procesul a fost transmis la administrația publică locală, la Primăria Chișinău, sancționați pentru încălcarea regulilor de asigurare a curățeniei în localitățile urbane și rurale. Cu alte cuvinte, vor fi sancționați pentru că au scris cu creta pe trotuar și asta mi se pare o găselniță de extremă a forțelor de ordine care probabil că s-au simțit obligate să sancționeze organizatorii și au găsit această justificare ridicolă, mai ales că noi știm că și poliția mai înainte în acțiunile sale, de exemplu, când avea tot felul de campanii de informare împreună cu copiii făceau și concursuri de desene cu creta pe asfalt. Deci nu cred că IGP-ul încălca prin asta regulile de asigurare a curățeniei în localitățile urbane. În mod evident mi se pare un abuz această calificare a scrierii cu cretă pe trotuar.”