După patru nopți de proteste postelectorale, mii de oameni au ieșit din nou în stradă, joi, la Minsk, în semn de solidaritate cu aceste proteste împotriva realegerii președintelui Alexandr Lukașenka în urma unor alegeri pe care le considere trucate de către liderul autoritar, aflat la putere de 26 de ani.
În câteva locuri din capitala belarusă, grupuri de femei purtând haine albe au format lungi „lanțuri umane ale solidarității”. Alte femei s-au adunat cu flori și cu portretele celor dragi într-un cartier din sud-vestul Minsk-ului, unde, în noaptea precedentă, poliția a tras cu gloanțe de cauciuc în oamenii care au scandat lozinci antiguvernamentale și au aplaudat de la balcon.
„Am venit să sprijin și să-mi exprim solidaritatea cu aceste femei curajoase”, spune Maria Kalesnikava, fostă șefă de campanie a unui candidat exclus din cursa prezidențială. Ea a vorbit în timpul protestului televiziunii Current Time, a Europei Libere.
„Este o perioadă foarte grea nu doar pentru mine, ci pentru întreaga țară și sperăm că acest coșmar care se petrece în stradă se va termina cât mai repede, iar noi depunem toate eforturile pentru asta”, a spus Kalesnikava.
Joi, poliția a spus că a mai arestat câteva sute de participanți la proteste în toată țara, ridicând numărul total la aproximativ șapte mii. Centrele de detenție sunt pline ochi. Sute de oameni au fost răniți și se relatează că doi și-au pierdut viața, unul la Minsk, iar altul în orașul sud-estic Gomel, potrivit serviciului belarus al Europei Libere. Poliția a folosit grenade paralizante, gaze lacrimogene, tunuri de apă, a tras în protestatari cu gloanțe de cauciuc, iar cel puțin o dată a deschis focul din arme letale, în orașul vestic Brest.
Oamenii au fost supuși relelor tratamente atât în timp ce erau arestați, cât și în detenție
Oficiul Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului și-a exprimat, joi, îngrijorarea în legătură cu arestările masive și folosirea nejustificată a forței, cerând eliberarea imediată a celor arestați nelegitim: „Acesta este un aspect foarte neliniștitor”, a spus, la Geneva, o purtătoare de cuvânt, Liz Throssell. „Avem relatări despre faptul că oamenii au fost supuși relelor tratamente atât în timp ce erau arestați, cât și în detenție. Subliniem că relele tratamentele și tortura sunt absolut interzise”, a spus Throssel.
Protestele au izbucnit în noaptea alegerilor de pe 9 august, când autoritățile au spus că Lukașenka ar fi ieșit învingător cu 80% din voturi. Poliția a intervenit agresiv, dar demonstrațiile s-au repetat în fiecare seară.
Laureata premiului Nobel pentru literatură, Svetlana Alexievici, spune că este recunoscătoare protestatarilor pentru că, ieșind în stradă, „salvează demnitatea” poporului belarus. Într-un interviu cu serviciul belarus al Europei Libere, Alexievici își împărtășește opinia că autoritățile au declarat un război împotriva propriului popor. „Vedem cum societatea se radicalizează chiar sub ochii noștri, pentru că nimeni nu-și putea imagina că forțele speciale se vor comporta într-un asemenea hal”, spune Alexievici.
Nucleul acestor așa ziși protestatari este format de oameni cu un trecut criminal
Alexandr Lukașenka și-a ridiculizat oponenții, numindu-i, în bătaie de joc, „oi” mânate de stăpâni de peste hotare. La o ședință a Consiliului de Securitate, Lukașenka a avertizat că va continua să aibă o poziție dură. „Nucleul acestor așa ziși protestatari este format de oameni cu un trecut criminal, care actualmente sunt șomeri. N-ai de lucru, cutreieră, nene, străzile și bulevardele. Iată de ce, le cer cu binișorul și-i avertizez pe toți cei care nu lucrează să se angajeze în câmpul muncii”.
Reprimarea protestelor în Republica Belarus a fost criticată aspru de Occident. Șeful politicii externe europene, Josep Borrell, a spus că Uniunea Europeană va examina luarea de măsuri „împotriva celor responsabili de violență, arestări nejustificate și falsificarea alegerilor”. Miniștrii de externe europeni vor lua în discuție situația din Belarus la întâlnirea lor de vineri, iar țări ca Germania, Lituania, Letonia, Suedia și Austria au vorbit deja public despre nevoia unor sancțiuni.
Secretarul de stat al Statelor Unite, Mike Pompeo, a spus că alegerile belaruse nu au fost libere și corecte și a cerut guvernului să se abțină de la violențe împotriva protestatarilor pașnici. Într-un interviu cu Europa Liberă, Pompeo a spus că Statele Unite își vor coordona răspunsul cu partenerii europeni.
„Nu am stabilit care este răspunsul potrivit, dar vă pot spune că vom colabora cu prietenii noștri europeni, cu prietenii iubitori de libertate de aici, care sunt la fel de îngrijorați în legătură cu ce s-a întâmplat. Dorim un rezultat bun pentru poporul belarus și vom acționa în acest sens”, a spus Pompeo.
După ani de degradare economică și limitare a libertăților politice, peste care s-a suprapus răspunsul sfidător al lui Lukașenka față de pandemia de coronavirus numită de el o „psihoză”, oamenii în stradă, în număr mare, încă înainte de alegeri, la mitingurile candidatei opoziției, Svetlana Țihanovskaia. În vârstă de 37 de ani, candidata intrată în cursa prezidențială în locul soțului ei, un vlogger popular arestat înainte de alegeri, a vrut să conteste rezultatele, mergând la Comisia Electorală Centrală, luni. Dar după trei ore petrecute acolo, s-a refugiat în Lituania.
Tot Lituania, vecina de la nord a Republicii Belarus, ar vrea să medieze, împreună cu Polonia, găsirea de soluții. Președintele lituanian Gitanas Nauseda a avansat un plan de trei puncte pentru detensionarea situației.
„Primul punct al acestui plan este oprirea violențelor de către autorități împotriva protestatarilor, al doilea - eliberarea miilor de arestați, iar al treilea – reluarea dialogului între instituțiile de stat și societatea civilă, formându-se un consiliu de dialog”, a spus președintele lituanian.
