Inspectoratul General al Poliției a spus la scurt timp că a „inițiat un dosar de căutare”, așa încât Constantinov să fie „localizat, reținut și prezentat organelor de drept”
Fostul președinte al legislativului autonomiei găgăuze, care a demisionat în luna noiembrie invocând motive de sănătate, nu a fost la proces, iar avocatul acestuia a spus că inculpatul este internat la spital.
Procurorii au cerut o pedeapsă de 13 ani de închisoare, iar judecătorul Igor Botezatu a coborât-o la 12 ani cu executare în penitenciar. Lui Constantinov i s-a mai interzis să ocupe, timp de cinci ani, funcții similare celei din care a comis infracțiunea. Hotărârea poate fi atacată la Curtea de Apel, în 15 de zile.
Avocatul lui Constaninov a spus că acesta pledează nevinovat și că intenționează să depună apel.
Constantinov nu a fost prezent la ședința în care a fost condamnat la 12 ani de închisoare.
Dosarul penal împotriva lui Constantinov a fost pornit în 2023, inițial pentru suspiciuni de insolvabilitate fictivă, acuzația în legătură cu care a fost condamnat în cele din urmă fiind delapidarea averii străine și fals în documente contabile.
Potrivit procurorilor, între 2017 și 2020, Constantinov, în calitate de director al unei societăți comerciale din Comrat, ar fi cauzat fondatorilor prejudicii de 46 de milioane de lei, încheind contracte fictive și aducând compania la faliment.
Pe averea sa au fost aplicate sechestre în valoare totală de 46 de milioane de lei, pentru eventuală confiscare în beneficiul părților vătămate. În ședința din 26 decembrie, judecătorul a admis cererea părților vătămate de a recupera aceeași sumă, după ce sentința va deveni definitivă, a declarat procurorul Ion Bazatin.
Într-un alt episod, Constantinov este acuzat că ar fi prejudiciat un fondator al aceleiași companii cu peste 600 mii lei.
Constantinov susține că dosarul ar avea motivație politică.
Din business în politică
În vârstă de 72 de ani, Constantinov este de formație inginer în domeniul zootehniei și deține afaceri în acest sector. A fost deputat în Adunarea Populară Găgăuză în trei mandate: 1995–1999, 2012–2016 și 2021–prezent. În ultimele două mandate a fost ales președinte al Adunării Populare.
În 2023, după ce o aliată a oligarhului Ilan Șor, Evghenia Guțul, a fost aleasă în funcție de bașcană a Găgăuziei, Constaninov a început să-și intensifice relațiile cu Șor, care se ascunde în străinătate de ispășirea pedepsei cu închisoarea primite pentru implicarea sa în frauda bancară dn 2014.
În mai 2023, Constantinov s-a întâlnit cu oligarhul fugar în Israel. În august, într-un interviu pentru Europa Liberă, el s-a declarat dezamăgit de Șor, deoarece acesta l-ar fi mințit că se va ține departe de politica din Găgăuzia. Ulterior însă, Constantinov a participat la fondarea blocului politic „Victoria”, afiliat lui Șor, la Moscova.
Blocul nu a fost lăsată să participle la alegerile parlamentare din 28 septembrie pe motiv că este succesor al Partidului Șor, dizolvat în urma unei deciziei a Curții Constituționale.
Dmitri Constantinov (centru), alături de Marina Tauber și alți aliați ai lui Șor, la manifestarea în cadrul căreia a anunțat crearea unei noi formațiuni, „Pobeda”, compusă din membri de frunte ai fostului Partid Șor, dizolvat de Curtea Constituțională.
Pe 14 noiembrie 2025, Constantinov a anunțat că demisionează din funcția de președinte al Adunării Populare, la câteva săptămâni după o întrevedere cu directorul Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Alexandru Musteață. Deputații Adunării care au vorbit cu Europa Liberă au spus că discuția s-a axat pe situația din Găgăuzia, inclusiv pe alegerile pentru Adunarea Populară din 2026.
Constantinov a declarat Europei Libere că demisia sa nu are „absolut nicio legătură” cu întrevederea cu șeful SIS și, într-o postare video, a negat că ar fi rezultat din „presiuni sau indicații” din partea cuiva. Ulterior, la o emisiune TV8, el a afirmat că Ilan Șor „nu mai influențează regiunea”.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te