Francis Fukuyama: Fiecare înfrângere a Rusiei în Ucraina mărește libertatea de acțiune a țărilor din regiune

„ Nu va fi posibil să ajungem la un armistițiu și stabilitate între Ucraina și Rusia dacă Ucraina nu este în NATO”, argumenta recent analistul politic american Francis Fukuyama, într-un articol pentru „American Purpose”.

Raționamentul cunoscutului politolog de la Universitatea Stanford este că numai admiterea Ucrainei în NATO va da țării garanțiile necesare de securitate, dar mai important, va garanta că Rusia nu o va ataca din nou.

Francis Fukuyama a devenit cunoscut în lumea întreagă după ce a publicat, în 1992, volumul „Sfârșitul istoriei și ultimul om”, în care susținea că războiul dintre ideologii s-a încheiat odată încheierea Războiului rece și destrămarea URSS. Cartea se bazează pe eseul „Sfârșitul istoriei”, publicat de Fukuyama încă în vara anului 1989, înainte de căderea Zidului de la Berlin.

Într-un interviu cu jurnalistul Vazha Tavberidze, din redacția georgiană a RFE/RL, Fukuyama a vorbit despre momentul potrivit pentru „negocieri reale” între Moscova și Kiev, despre ce ar putea pierde fiecare parte și despre modul în care „neutralitatea Georgiei este într-adevăr benefică Rusiei”.

Ideile principale:

• Contraofensiva ucraineană anunțată de multă vreme ar putea decide soarta războiului cu Rusia.
• Crimeea ar putea fi una din marile vulnerabilități ale Rusiei.
• Dacă trupele ucrainene reușesc să izoleze Crimeea și toate trupele rusești staționate acolo, Kiev-ul va fi în poziția de a negocia un armistițiu de durată.
• Greu de imaginat că peședintele rus Valdimir Putin va supraviețui politic dacă trebuie să cedeze peninsula Crimeea.
• Fiecare înfrângere din Ucraina, care-l slăbește pe Vladimir Putin, oferă mai multă libertate de acțiune țărilor din vecinătatea Rusiei.

Europa Liberă: Să începem cu războiul Rusiei împotriva Ucrainei. În marea schemă a lucrurilor, ce este în joc acolo?

Francis Fukuyama: „Cred că acolo s-a pregătit deja terenul pentru un eșec masiv al Rusiei, rezultat al eroismului cu care se apără ucrainenii.

Ne aflăm în prezent într-o etapă intermediară a războiului, după ce rușii au suferit pierderi imense în lupta pentru Bahmut.

Toată lumea așteaptă o contraofensivă ucraineană care, cred , va determina modul în care se poate termina acest război. Dacă ucrainenii pot elibera cele două regiuni din sud, Herson și Zaporojie, atunci vor fi în poziția de a negocia cu adevărat un fel de încetare a focului, de armistițiu, care să dureze.”

„În acest moment, negocieri de pace ar fi definitiv în dezavantajul Ucrainei, lăsând Rusia cu o mare parte din regiunile cotropite. Nu ar fi o situație bună.”

Europa Liberă: Ce soartă ar putea avea peninsula Crimeea [anexată abuziv de ruși] în eventualitatea unor negocieri?

Francis Fukuyama: „Crimeea s-ar putea dovedi o mare vulnerabilitate pentru ruși. Dacă ucrainenii reușesc să elibereze regiunea Herson, practic izolează Crimeea [de pe alte regiuni ocupate de ruși]. Este o singură linie feroviară care merge din Rusia în Crimeea și podul peste strâmtoare. În aceste condiții, ambele artere ar fi tăiate [de ucraineni]. În acel moment, nu mai trebuie să recucerească Crimeea, pot pur și simplu ține ostatice toate forțele ruse din peninsulă. Și aceasta va fi un mare avantaj al Ucrainei față de Rusia.”

Europa Liberă: Din perspectivă geopolitică, dacă Rusia trebuie să cedeze Crimeea în negocieri, nu se mai poate vorbi decât de o înfrângere, chiar și în interiorul Rusiei ?

Francis Fukuyama: „Dacă [rușii] trebuie să cedeze Crimeea, este greu de imaginat cum ar putea supraviețui [politic] [președintele rus Vladimir] Putin, ținând cont de cât de mult a investit în anexarea peninsulei. (...) Iar ucrainenii nici măcar nu trebuie să recucerească Crimeea, este suficient să o izoleze. Un avantaj strategic imens pentru ei, dacă o pot face.”

Europa Liberă: Să analizăm acest scenariu: ucrainenii nu recuceresc Crimeea dar o izolează după care la negocieri, Rusiei i se cere să cedeze peninsula. Vor accepta?

Francis Fukuyama: „Din punct de vedere politic, ar fi dificil. Se mai pune însă întrebarea dacă Ucraina ar fi dispusă să cedeze o parte din Donbas [regiunea din estul Ucrainei]. Pentru Kiev, în condițiile actuale, ar fi un coșmar să guverneze Donbas-ul. [n.r.: din 2014, forțele ruse sau împuterniciții lor separatiști ucraineni au controlat mari părți din regiunile Lugansk și Donețk].

Ambele părți ar avea în acel moment puncte vulnerabile și ceva de pierdut, ceea ce ar face negocierile mai realiste. Este însă greu de imaginat că oficial [rușii și ucrainenii] ar fi dispuși că cedeze Crimeea sau părți din Donbas, așa că s-ar putea să fie nevoie de un cadrul mai informal pentru tratative.”

Europa Liberă: Ați scris în urmă cu mai bine de un an că „Rusia se îndreaptă spre o înfrângere totală în Ucraina”. Acum, după mai bine de un an, ce credeți ?

Francis Fukuyama:„ La momentul în care am scris asta, trupele ruse încă încercau să asedieze Kiev-ul și să provoace căderea guvernului [președintelui ucrainean Volodimir] Zelenski. De atunci, [trupele ruse] au trebuit să se retragă din nordul Ucrainei; au fost nevoite să se retragă din Harkov; s-au retras apoi din [orașul] Herson, dând dovadă de o slăbiciune incredibilă.

În acest moment s-ar putea vorbi de un pic de impas, dar cred că [armata ucraineană] îl va depăși. Cred în continuare în capacitatea Ucrainei de a se apăra, chiar dacă totul durează mai mult decât sperasem.”

Europa Liberă: Care este miza pentru Georgia în invazia rusă a Ucrainei?

Francis Fukuyama: „Ei bine, totul este în joc pentru Georgia. Țara este într-un moment de cumpănă : poate continuat eforturile de integrarea în Uniunea Europeană, sau poate merge în direcția Rusiei. Și există forte politice în Georgia care trag în ambele direcții. (...)

Ce cale va alege Georgia o să depindă în mare parte de ce se întâmplă în Ucraina, deoarece cu cât Rusia este mai puternică, cu atât calea rusă este mai atractivă.

Și invers, de fiecare dată când [președintele rus Vladimir] Putin este slăbit de câte o înfrângere în Ucraina, fiecare țară din jurul Rusiei câștigă mai multă libertate de acțiune.”

(Interviu tradus și editat de Ileana Giurchescu)