Linkuri accesibilitate

„Nu mai înaintam un milimetru”: Angela Merkel recunoaște că pierduse orice influență asupra lui Putin


Moscova 2015: cancelara Angela Merkle la Kremlin, la o conferință de presă cu președintele rus Vladimir Putin, Rusia, 10 mai 2015.

Într-un recent interviu, Angela Merkel explică de ce nu a fost surprinsă de decizia din februarie a președintelui rus Vladimir Putin de a intra cu armata în Ucraina, dar și de ce în ultimul an al mandatului său nu a mai reușit să influențeze în vreun fel cursul evenimentelor.

„Nu mai puteam influența nimic, nici în politica externă. Tot ce încercasem să schimb, în repetate rânduri, nu numai legat de Ucraina, nu mai avansa un milimetru: Transnistria și Moldova, Georgia și Abhazia, Siria și Libia. Era nevoie de un nou început” – este declarația poate surprinzătoare a unei politiciene care ani de zile fusese considerată cea mai puternică figură din Europa, omului anului pe coperta reviste americane Times, fosta cancelară germană Angela Merkel.

Într-un recent interviu cu săptămânalul Der Spiegel – care constă de fapt dintr-o serie de discuții purtate de jurnalistul Alexander Osang cu Angela Merkel din vară și până în noiembrie 2022 – fosta cancelară explică de ce nu a fost surprinsă de decizia din februarie a președitelui rus Vladimit Putin de a intra cu armata în Ucraina, dar și de ce în ultimul an al mandatului său, nu a mai reușit să influențeze în vreun fel cursul evenimentelor.

După 16 ani la conducerea Germaniei și prin extensie, a Uniunii Europene (chiar dacă nu formal), Merkel nu a mai candidat la alegerile generale din septembrie 2021. După care , fosta cancelară a dispărut aproape din viața publică luni de zile, până în vara lui 2022, când a acordat primul său interviu, tot jurnalistului Alexander Osang. Între timp, trecuseră luni de la lansarea invaziei ruse în Ucraina, gazoductul Nord Stream 2 – care leagă direct Rusia de Germania – fusese abandonat iar prin Nord Stream 1 curgea numai o cantitate infimă de gaze.

Pentru Putin nu contează decât puterea politică

Multă lume se aștepta, recunoaște Osang, ca Merkel să-și asume vine: pentru relația prea strânsă cu Rusia, pentru faptul că Germania era atât de dependentă de energia din Rusia și în ultimă instantă pentru faptul că nu reușise să descurajeze planurile belicoase ale președintelui rus.

Președintele rus Vladimir Putin, cancelara germană Angela Merkel, președintele francez Francois Hollande și președintele ucrainean Petro Poroșenko la primele negocieri privind criza ucraineană, Minsk, Belarus, 11 februarie 2015.
Președintele rus Vladimir Putin, cancelara germană Angela Merkel, președintele francez Francois Hollande și președintele ucrainean Petro Poroșenko la primele negocieri privind criza ucraineană, Minsk, Belarus, 11 februarie 2015.

„Mi-aș fi dorit ca după retragerea mea”, spune Merkel în interviul din noiembrie, „lucrurile să evolueze mai pașnic. Pentru că în toți acești ani mă ocupasem atât de multe de problema ucraineană”. „[Invazia] nu a fost o surpriză. Acordurile de la Minsk [Mecanismul de negocieri, lansat de Germania și Franța după ce Rusia anexase abuziv peninsula Crimeea în 2014, susținând totodată activ separatismul din estul Ucrainei] nu mai aveau nici o valoare”, continuă fosta cancelară germană.

În vara lui 2021, după întrevederea dintre președintele american Joe Biden și Vladimir Putin (Geneva, iunie 2021), Merkel ar încercat împreună cu președintele francez Emmanuel Macron să creeze un nou mecanism de negocieri cu Kremlinul, în cadrul Uniunii Europene. „Unii s-au opus”, spune Merkel, „iar eu nu mai aveam puterea de a mă impune pentru că toți știau că nu voi mai candida la alegerile din septembrie”. „Alții au ridicat din umeri sau mi-au spus că este o decizie pe care trebuie să o las celor cu influență”. Cel mai clar semnal că nu mai are putere a venit însă de la președintele rus Vladimir Putin, în septembrie 2021, când Merkel a mers la Moscova, într-o ultimă vizită.

„Pentru Putin nu contează decât puterea politică. La ultima noastră întrevedere l-a adus și pe [ministrul rus de externe Serghei] Lavrov, deși în trecut, de cele mai multe ori vorbeam între patru ochi”, mărturisește Merkel. „Dacă aș fi candidat la alegerile din septembrie, lucrurile ar fi fost diferite.”

Timp câștigat pentru Ucraina

Cancelarei i se impută că în 2008, la summitul NATO de la București, s-a opus ca Ucraina și Georgia să fie invitate să adere la Alianță. I se reproșează și faptul că după anexarea abuzivă de către Rusia a peninsulei Crimeea în 2014, nu a reacționat mai hotărât, că ar fi abandonat sau pierdut din vedere problema ucraineană. Replica fostei cancelare : criticii sunt cei care pierd din vedere contextul.

Cancelara germană Angela Merkel și președintele francez Nicolas Sarkozy la summitul NATO de la București, România, 3 aprilie 2008.
Cancelara germană Angela Merkel și președintele francez Nicolas Sarkozy la summitul NATO de la București, România, 3 aprilie 2008.

„Astăzi, toată lumea vorbește despre summitul NATO din 2008, dar atunci nu a interesat pe nimeni, în afara unor experți. Se vorbește de anii 2013, 2014 de parcă [Ucraina și acordurile de la] Minsk trebuiau să fie singura mea preocupare. Simplist”, susține Merkel, care reamintește că a fost an electoral în Germania, că Grecia era încă în plină criză fiananciară iar ea a suferit o intervenție chirurgicală majoră.

Mai mult, Merkel crede că atât în 2008 cât și mai târziu, când a negociat acordurile de la Minsk, a reușit să câștige timp: timp pentru Ucraina să devină un stat mai puternic, capabil să opună rezistență armatei ruse. În 2008 sau 2014, spune fosta cancelară, Rusia ar fi cucerit Ucraina fără probleme.

„Acum toată lumea vorbește despre războiul din Ucraina, nimeni nu se interesează că acordul UE – Turcia [prin care Turcia a acceptat sute de mii de refugiati din Orientul Mijlociu, în primul rând din Siria în schimbul sprijinului financiar substanțial al UE] dar peste ani o să apară reproșul: cum ați putut ignora acest acord? Cred că este important să înțelegem mecanismele istoriei, legile sale de funcționare, altfel suntem condamnați să repetăm aceleași greșeli”, mai spune Angela Merkel in interviul din noiembrie cu săptămânalul german Der Spiegel.

Memorii sub semnul războiului

Fosta cancelară se vede astăzi într-o fază de „gestație”, își caută drumul de la politică, la o viață „civilă”, în afara politicii. Și își scrie memoriile, împreună cu cea mai apropiată colaboratoare din anii cancelariei, Beate Baumann. Nici acest proiect nu a scăpat însă de influența războiului din Ucraina: inițial era o carte despre ultimul an al mandatului dar toate întrebările, toate criticile și reproșurile care i se fac legate de Rusia, Ucraina și relația ei cu Putin, lipsa de context și viziune istorică (în opinia lui Merkel) au convins-o că trebuie să scrie o carte despre întreaga ei carieră politică.

Previous Next

XS
SM
MD
LG