Proiectul, obținut pe surse de Europa Liberă, prevede că judecătorii vor fi evaluați atât deColegiul este un organ specializat din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, responsabil de evaluarea candidaților la funcția de judecător și performanțelor magistraților deja în funcții. El este compus din cinci judecători și patru reprezentanți ai societății civile., cât și de Comisia vetting este o comisie specială, creată pentru evaluarea integrității etice și financiare a unor categorii de judecători. Este compusă din patru experți moldoveni și cinci internaționali. Ea a fost creată în 2023 pentru evaluarea judecătorilor de la Curtea Supremă de Justiție și din Curțile de Apel. Din instanțele de fond urmau să fie verificați doar cei care au ocupat funcții administrative începând cu 2017.
. Dacă vettingul fusese conceput ca o măsură extraordinară, colegiul urma să se ocupe de evaluarea ordinară a performanțelor judecătorilor. Acum, se propune ca membrii colegiului să evalueze magistrații din punct de vedere etic și profesional, iar comisia vetting să verifice integritatea lor financiară.
Proiectul prevede că evaluarea va începe cu magistrații din judecătoriile Chișinău, Bălți și Cahul, iar ulterior va avea loc și în alte instanțe de nivelul întâi din țară. În fiecare caz, comisia vetting va transmite concluziile sale Colegiului pentru selecția judecătorilor. Dacă judecătorul va eșua, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) îl va putea suspenda din funcție sau demite.
Autorii propun ca legea să funcționeze până la 31 decembrie 2027.
Cum explică Ministerul Justiției schimbarea mecanismului de evaluare
În nota informativă a proiectului, Ministerul Justiției spune că secretariatul CSM, care asistă colegiile și comisiile de pe lângă CSM (cum ar fi cel disciplinar sau de selecție), nu are în componența sa analiști financiari, care ar putea evalua integritatea magistraților. Ministerul crede că procesul de evaluare a judecătorilor va prinde viteză dacă membrii comisiei vetting le vor verifica averile.
Ministerul speră, de asemenea, prin această schimbare să crească încrederea publicului în sistemul de justiție, care, în pofida reformelor, „rămâne fragilă”. Autorii au explicat că magistrații din instanțele de fond examinează majoritatea cazurilor privind respectarea drepturilor omului, atât în dosare penale, cât și administrative și civile.
„Prin asigurarea unui corp de magistrați integri în instanțele de toate nivelurile va fi demonstrat angajamentul ferm al țării față de valorile europene și va fi consolidată poziția de partener de încredere a Republicii Moldova în procesul de aderare la Uniunea Europeană”, conchid autorii.
Membrii CSM reclamă un atac asupra independenței breslei
CSM susține că a aflat despre acest proiect abia după ce Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept (numită și Comisia de la Veneția) a anunțat, la începutul lunii mai, că l-a primit de la ministrul Justiției, Vladislav Cojuhari, pentru avizare.
O săptămână mai târziu, membrii judecători ai CSM au criticat ministerul pentru că a elaborat proiectul fără să le ceară opinia. „În spatele meu sunt aproximativ 300 de judecători care merită ca lumea să fie sinceră cu ei. Membrii CSM nu au văzut niciun proiect, nicio notă informativă până astăzi”, a spus Aliona Miron, la ședința CSM din 12 mai.
Potrivit ei, extinderea vettingului ar putea bloca activitatea instanțelor de fond. Miron spune că CSM susține continuarea evaluării judecătorilor, dar vrea să o facă cu propriile forțe, inclusiv, să verifice aspectele financiare.
Ioana Chironeț a amintit că CSM deja a aprobat lista judecătorilor care trebuie să fie evaluați în 2026 de colegiul specializat. „Orice acțiune de a prelua din activitățile CSM atentează la independența judecătorilor”, a spus membra CSM.
Iar președintele CSM, Sergiu Caraman, a spus la final că, alături de colegi, este „împotriva unui full vetting”.
Membrii CSM la una dintre ședințele Consiliului.
Peste două zile, Ministerul Justiției a invitat membrii CSM la consultări privind „extinderea și accelerarea procesului de evaluare”. Într-un comunicat de presă, instituția a spus că „reafirmă respectul deplin pentru rolul constituțional” al CSM.
De asemenea, ministerul a anunțat că proiectul de lege este „într-o fază incipientă” și urmează să fie discutat cu reprezentanții puterii judecătorești.
În prezent, din cele 528 de funcții de judecător disponibile în R. Moldova sunt ocupate 349 și numai 85 de magistrați trec prin procesul de vetting.
De la pre-vetting la full vetting
Evaluarea judecătorilor a fost gândită în trei etape. La prima, începând cu 2022, comisia pre-vetting a verificat integritatea etică și financiară a candidaților la funcțiile de membri ai CSM. Astfel, în componența actuală au fost alese doar persoanele care au promovat evaluarea.
A doua etapă – vettingul propriu-zis – a început în 2023 cu crearea a două comisii pentru evaluarea judecătorilor și, respectiv, a procurorilor care au ocupat funcții importante în sistemul de justiție din 2017. La fel, comisiile au verificat și candidații pentru colegiile de selecție și evaluare atât a judecătorilor, cât și a procurorilor.
A treia etapă presupunea că evaluările vor fi continuate de aceste colegii specializate.
La sfârșitul anului trecut, președinta Maia Sandu a cerut autorităților să extindă vettingul, invocând că unii judecători din instanțele de fond ar sabota sau s-ar eschiva de la examinarea unor cauze importante, știind că nu vor fi evaluați.
„Trebuie să mergem înainte, cu măsuri ferme, astfel încât să avem o justiție integră și eficientă, iar combaterea corupției să producă rezultate”, a declarat atunci șefa statului.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te