Opoziția parlamentară - de la socialiști și comuniști, la „Alternativa” și Democrația Acasă - a criticat vehement schimbarea în ajun a legii, dar și alegerea lui Hebel, scandând „Rușine” de la tribuna parlamentului în timpul votului din 6 martie. Prima tentativă de numire a celor doi juriști străini în comisia de evaluare a integrității procurorilor eșuase săptămâna trecută.
Juristul olandez Herman von Hebel va fi unul din cei nouă membri ai comisiei de vetting, compusă din cinci experți străini și patru moldoveni. Odată cu el, a mai fost numit pe un loc vacant în comisie francezul Bernard Lavigne.
Opoziția nu a avut obiecții față de francez, dar a reluat critici mai vechi față de Hebel. Acesta a jucat deja un rol-cheie în reforma justiției de la Chișinău în trecut, având un cuvânt greu de spus la selectarea candidaților în cele mai înalte funcții din justiție, în calitate de președinte al Comisiei de pre-vetting, în perioada 2022 - 2024.
La dezbaterile parlamentare pe marginea candidaturii sale, începute încă pe 26 februarie, opoziția i-a reamintit juristului olandez nemulțumirile privind felul în care i-ar fi evaluat pe unii membri ai sectorului de justiție, dar și presupuse greșeli pe care le-ar fi comis în propria țară și în justiția internațională.
Deputații socialiști au spus, între altele, că sunt nemulțumiți „de comportamentul” lui Hebel, care ar fi întrecut limitele, chestionând părinții unui judecător despre averea acestuia.
În apărarea alegerii lor, deputații partidului de guvernare au spus că Hebel a demonstrat competență în activitatea sa precedentă, fiind propus din nou parlamentului de către partenerii europeni ai R. Moldova, care și-au asumat susținerea, inclusiv financiară, a evaluărilor externe din justiție.
Dezbateri furtunoase în parlament
Opoziția a spus că Hebel este doar unul din cei opt candidați sugerați de Uniunea Europeană, acuzând majoritatea parlamentară de refuzul de a căuta un consens pentru numirea experților străini în comisia care verifică averile și interesele procurorilor.
„Dorința dvs. de a alege o anumită persoană în această comisie demonstrează că aveți sarcini concrete pentru această persoană, pe care le poate îndeplini doar ea (...). Cu ce sunt mai răi ceilalți opt candidați propuși de țările UE?”, a întrebat deputata comunistă Diana Caraman, adăugând apoi că oricum nu ar vota niciun candidat din cei propuși.
Reprezentanții majorității parlamentare au susținut că prin blocarea candidaturii lui Hebel, pe care opoziția nu a vrut să o sprijine la votul anterior, din 26 februarie, este frânată întreaga reformă din justiție – o condiție a apropierii de UE.
„Nu am auzit niciun argument pertinent în raport cu von Hebel. Am înțeles că acest blocaj este unul format”, a spus deputatul PAS, Vasile Grădinaru, susținând că, din lista de experți propusă de europeni, au fost aleși „cei mai buni din cei buni”.
Curățarea justiției pe calea evaluării externe este una din reformele-cheie promisă alegătorilor de președinta Maia Sandu și PAS, încă din 2020-2021. Dar reforma decurge mai lent decât se anticipase, lucru ironizat de opoziție.
„Poți să te uiți veșnic cum arde focul, cum curge apa și cum PAS reformează justiția”, a ironizat socialistul Grigore Novac în ședința din 6 martie a parlamentului.
Vicepreședinta parlamentului Doina Gherman, deputată PAS, a spus, pe de altă parte, că opoziția nu vrea să-l voteze pe Hebel, pentru că se tem „ca de tămâie de această reformă”.
„Pe voi vă deranjează un singur lucru: că acest domn a avut succese în comisia pre-vetting. Și știți că va merge cu determinare și va avea mai mult succes în comisia vetting”, a adăugat Gherman.
După câteva ore de dezbateri, deputații PAS au votat pentru cei doi candidați în comisia de vetting a procurorilor, pe fundalul unor huiduieli din partea opoziției.
Dar opoziția parlamentară nu este singura care a criticat PAS pentru felul în care l-a readus pe Hebel într-o poziție-cheie.
Cum a schimbat PAS regulile de joc în timpul jocului
Parlamentul de la Chișinău, unde majoritatea o deține PAS, a făcut pe 26 februarie prima tentativă de a aproba candidaturile lui Herman von Hebel și Bernard Lavigne – ambii propuși de partenerii externi – în Comisia de evaluare externă a integrității etice și financiare a procurorilor.
Atunci, pentru cei doi au votat, la fel, doar cei 53 de parlamentari din partea PAS. Procedura însă nu a întrunit trei cincimi din voturi, adică 61, așa cum prevedeau regulile de numire a membrilor comisiei de evaluare.
Opoziția s-a arătat nemulțumită de graba cu care PAS și-a propus să aprobe cele două candidaturi și l-a criticat pe Hebel pentru „controversele” legate de activitatea sa anterioară în comisia pre-vetting.
Sub pretextul „deblocării situației”, majoritatea PAS a avansat, pe 4 martie, un amendament propus de deputatul Igor Chiriac, care prevede că membrii comisiei pot fi aleși cu 51 de voturi dacă sunt propuși repetat Legislativului. Amendamentul a fost strecurat într-un proiect de lege complet diferit, care vizează protecția magistraților și procurorilor.
PAS, prin cuvintele spicherului Igor Grosu, s-a justificat spunând că procesul de reformă a justiției „nu poate rămâne ostatic” al încercărilor opoziției de a-l bloca.
La 5 martie, amendamentul respectiv a fost votat în lectura a doua, finală. Aproape imediat, președinta Maia Sandu a promulgat legea. Sandu a explicat într-o emisiune televizată, în ajunul votării lui Hebel, că PAS și-a asumat reforma justiției și că legea a fost modificată deoarece unii deputați din opoziție nu și-ar dori cu adevărat reformarea acestui sector. Opoziția a decis însă să conteste legea la Curtea Constituțională.
Amendamentul „von Hebel”, criticat
Modificarea legii de către PAS a stârnit un val de critici din partea unor experți și formatori de opinie, inclusiv din rândul unor susținători ai partidului de guvernare.
Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), una dintre cele mai relevante organizații neguvernamentale din domeniul justiției, a apreciat drept „regretabilă și nejustificată” modificarea legislației. Organizația critică atât modalitatea, cât și „viteza fulminantă” cu care amendamentul a fost introdus și adoptat.
Avocatul Vadim Vieru de la Asociația Promo-LEX a numit schimbarea regulilor de joc în timpul jocului drept „o forțare neinspirată”. Vieru spune că „pragul de 61 de voturi” era, de fapt, o garanție că membrii comisiei se bucură de un sprijin politic larg, un principiu recomandat de Comisia de la Veneția. Amendamentul votat a eliminat însă această garanție. „Parlamentul a transmis un mesaj clar: când consensul e greu de obținut, îl eliminăm din ecuație”, a comentat Vieru.
Fosta ministră a Justiției în guvernarea PAS și ex-deputată, Olesea Stamate, acum un critic al autorităților, a afirmat că, deși opoziția parlamentară a spus că este gata să susțină procesul în anumite condiții, pentru partidul majoritar acest lucru nu a mai contat. Stamate consideră că asemenea acțiuni compromit reforma justiției și parcursul european.
Directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), fost membru al Consiliului de Securitate de pe lângă instituția prezidențială, Iulian Groza, a criticat și el acțiunile PAS, spunând că acest caz ar putea indica „un regres în evaluarea Comisiei Europene din următorul raport de extindere”. Groza recomandă ca situația să fie „remediată rapid.”
Valeriu Pașa, președintele Comunității WatchDog, a criticat graba cu care guvernarea a aprobat și promulgat legea „de dragul fostului președinte al Comisiei pre-vetting”, von Hebel, care nu a făcut suficient pentru a asigura credibilitatea procesului de evaluare a viitorilor membri ai Consiliului Superior al Magistraturii și ai Consiliului Superior al Procurorilor.
Cine este Herman von Hebel?
Herman von Hebel a fost în Republica Moldova președinte al Comisiei pre-vetting și a verificat timp de aproape doi ani, între 2022 și 2024, alături de alți experți, averile și interesele candidaților la funcții de membri în Consiliul Superior al Magistraților și în Consiliul Superior al Procurorilor.
Comisia pre-vetting condusă de Hebel a fost ținta mai multor critici pe motiv că ar fi dat decizii diferite în privința unor candidați care s-au aflat în situații aparent similare și că a dat notă de trecere unui candidat care era cercetat penal pentru acuzații de corupție.
Hebel a respins criticile și a spus într-un interviu oferit atunci Europei Libere că deciziile comisiei au depins de calitatea datelor care i-au fost puse la dispoziție de instituțiile statului și că membrii comisiei au tratat toți candidații la fel.
În 2024, el a fost în centrul unui scandal, după ce portalul Anticoruptie.md a publicat un articol critic despre reformele făcute de el, în 2018, în calitate de grefier al Curții Penale Internaționale de la Haga. Șase funcționari ai instanței și-au pierdut atunci slujbele pe motivul unor performanțe slabe, câștigând ulterior despăgubiri printr-un proces la tribunalul administrativ al Organizației Internaționale a Muncii. El a negat și aceste acuzații, spunând că a primit și „laude pentru munca lui”.
După ce și-a încheiat activitatea în R. Moldova, Hebel s-a mutat în Macedonia de Nord, unde a oferit consultanță autorităților macedonene.
Potrivit CV-ului său, von Hebel este judecător în cauze penale cu jumătate de normă la o Curte de Apel din Olanda. Între 2013 și 2018, a fost grefier la Curtea Penală Internațională. A lucrat în proiecte în Albania, Ucraina, Georgia, Indonezia și țările afectate de conflicte. A elaborat foaia de parcurs pentru înființarea Înaltei Curți Anticorupție în Ucraina.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
