A treia zi de proteste în Georgia, în ciuda retragerii proiectului referitor la „agenții străini”

Poliția folosește gaze lacrimogene pentru a dispersa protestatarii în timpul unui miting împotriva unui proiect de lege privind „agenții străini”, Tbilisi, la 9 martie.

Zeci de mii de protestatari au revenit pe străzile capitalei georgiene pentru a treia zi de demonstrații, în ciuda promisiunii partidului de guvernământ Visul Georgian de a-și retrage din parlament controversata legislație privind „agenții străini”.

Pe 9 martie, protestatarii s-au adunat din nou în fața clădirii parlamentului din capitala Tbilisi, unde au fluturat steaguri georgiene, ucrainene și ale UE, au strigat sloganuri antiguvernamentale și au cerut alegeri parlamentare anticipate.

Protestele au început la 7 martie, când parlamentul a luat în discuție proiectul legislativ privind „agenții străini”, susținut de partidul Visul georgian. Proiectul a fost adoptat în primă lectură, deși opoziția internă și observatorii externi au avertizat că proiectul de lege, care ar obliga organizațiile societății civile care primesc mai mult de 20 % din finanțare din străinătate să fie clasificate ca „agenți străini”, reflectă legislația rusă și ar putea împinge țara spre autoritarism.

Demonstrațiile din 7 martie au fost marcate de ciocniri violente între protestatari și forțele de securitate, care au dus la reținerea a cel puțin 77 de persoane și la rănirea a aproximativ 50 de polițiști și ofițeri de securitate.

Your browser doesn’t support HTML5

Ciocniri la Tbilisi între poliție și cei care protestează împotriva adoptării legii „agenților străini”

Protestatarii au revenit în centrul capitalei georgiene pe 8 martie și au fost din nou dispersați cu forța de trupele de securitate, care au folosit gaze lacrimogene, grenade paralizante și tunuri cu apă.

În fața protestelor și a criticilor Occidentului, Visul georgian a anunțat pe pagina de internet, în dimineața zilei de 9 martie, că va retrage proiectul, spunând: „În calitate de partid de guvernare responsabil față de fiecare membru al societății, am decis să retragem necondiționat acest proiect de lege pe care l-am susținut.”

Dar protestele au fost reluate în acea seară, participanții cerând guvernului să denunțe oficial proiectul de lege și să îi elibereze pe toți cei reținuți în timpul protestelor din zilele anterioare.

Ministerul georgian de Interne a anunțat ulterior că toți protestatarii care au fost reținuți în apropierea clădirii parlamentului pe 7 și 8 martie au fost eliberați, dar că investigațiile privind actele de violență continuă.

Ministerul de Interne a declarat, în urma violențelor din 7 martie, că protestatarii au aruncat cu cocteiluri Molotov și pietre în forțele de securitate și, deși se pare că nu au existat astfel de cazuri de violență pe 8 martie, există informații că un vehicul al poliției a fost răsturnat.

### Vezi și... ### Lupte de stradă cu poliția în Georgia, după aprobarea în primă lectură a legii „agenților străini”

În seara zilei de 9 martie, președintele Salome Zurabișvili a transmis un mesaj de susținere a demonstranților prin intermediul unei declarații video.

„În primul rând, vreau să felicit întreaga societate pentru această primă victorie de acest fel", a declarat Zurabișvili. „Salut acești pași corecți făcuți de guvern - faptul că au anunțat retragerea acestui proiect de lege”.

Guvernul, a spus Zurabișvili, „ar trebui să țină cont de adevărata putere a poporului, ceea ce am văzut pe străzile din Tbilisi - această unitate. Dacă suntem o țară democratică, nu ar trebui ca guvernul și parlamentul să ignore vocea și voința poporului."

Ea a adăugat că există „neîncredere față de guvern în timp ce ne urmăm calea europeană”, dar că „voința poporului a fost evidentă”.

Partidele de opoziție au făcut publică o declarație comună pe 9 martie afirmând că protestele vor continua, dacă nu se vor oferi garanții. Opoziția georgiană a criticat adesea Visul georgian pentru că este prea apropiat de Moscova, care îi susține pe separatiștii din regiunile georgiene separatiste Abhazia și Osetia de Sud.

Situată în Caucaz, între Rusia, Turcia, Armenia și Azerbaidjan, această țară de 3,7 milioane de locuitori a trecut prin mai multe convulsii politice de când a părăsit Uniunea Sovietică în 1991 pentru a deveni independentă.

„Protestul nu se referă doar la proiectul de lege, ci și la natura rusească a visului georgian. Nu sunt de încredere, și istoria recentă ne oferă dovezi concrete. Nu există niciun mecanism legal pentru a retrage proiectul", a declarat pe Twitter Helen Khoshtaria, fondatoarea partidului Droa.

Ilhan Kiuciuk, deputat în Parlamentul European din partea Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE), a declarat: „Salut promisiunea Visului georgian de a-și retrage periculoasa lege a agenților străini inspirată de Kremlin, dar vom continua să urmărim, până când aceasta va fi efectiv retrasă din Parlament”.

Președinta Zurabișvili a afirmat că se va opune prin veto proiectului de lege, deși parlamentul ar putea să-i ignore opoziția.

Propunerea legislativă a provocat reproșuri din mai multe colțuri, inclusiv din partea diplomaților din Uniunea Europeană și din Statele Unite. Vestea că Visul georgian s-a angajat să retragă proiectul de lege a fost salutată de Occident.

„Poporul georgian s-a pronunțat, încă o dată, cu claritate că singura alegere pentru Georgia este un viitor european sigur și prosper”, a declarat ambasada SUA la Tbilisi într-un comunicat.

Delegația UE în Georgia a declarat într-un mesaj pe Twitter că salută anunțul făcut de Visul Georgian, după ce a afirmat anterior că acțiunile partidului ridică întrebări serioase cu privire la perspectivele democrației în Georgia. „Încurajăm toți liderii politici din Georgia să reia reformele pro-UE, într-un mod incluziv și constructiv și în conformitate cu cele 12 priorități pentru ca Georgia să obțină statutul de candidat”, a declarat aceasta.

Georgia a cerut aderarea la Uniunea Europeană, dar oficialii UE au declarat că legea privind „agenții străini” ar complica traseul țării de aderare. Anul trecut, blocul comunitar a refuzat să acorde statutul de candidat Georgiei, invocând un blocaj în ceea ce privește reformele politice și judiciare.