Duminică, 21 noiembrie, au avut loc alegeri pentru primari în 15 localități - cele mai interesante au fost cele din Bălți, al doilea oraș ca mărime din R. Moldova și un fief tradițional al stângii. Cursa pentru primăria din Bălți se tranșează pe 5 decembrie dar este de așteptat ca deputata Partidului Șor, Marina Tauber - învingătoarea clară a primului tur - să câștige scaunul de primar, devenind astfel și prima femeie care conduce un mare oraș. S-ar cimenta și trendul ascendent al femeilor în „marea politică”, după Maia Sandu , președintă și Natalia Gavrilița, premier.
Rezultatul, deloc surprinzător, de la Bălți arată că centrele urbane rămân dominate de stânga populistă, ceea ce nu este foarte confortabil pentru actuala putere PAS, este însă de părere istoricul Gheorghe Cojocaru:
Gheorghe Cojocaru: „Cu șase primării din nouă câștigate în primul tur al alegerilor locale din 21 noiembrie, liderii Partidului Acțiune și Solidaritate n-au părut surprinși de rezultatele votului pentru primăria municipiului Bălți, unde reprezentantul lor s-a clasat pe un loc trei, devansând la mustață candidatul socialiștilor și comuniștilor. În condițiile unei participări reduse la vot, tactica populistă și campania electorală incisivă a Partidului „Șor” au propulsat-o pe vocala Marina Tauber în fruntea clasamentului, cu șanse reale de a se instala în fotoliul primarului de Bălți, rămas liber după retragerea lui Renato Usatîi.”
Europa Liberă: Dacă ar fi să ne uităm la Bălți ca la un laborator, și asta făceau mereu analiștii, se spunea că este fieful partidelor de stânga și că dreapta nu are prea mari șanse să schimbe această situație și acum vedem o schimbare de macaz, tocmai Marina Tauber le-a luat preșul de picioare și socialistului, și omului din marsupiul lui Renato Usatîi. Dvs. cum ați privi astăzi rezultatele acestor alegeri de la Bălți, nici la jumătate de an de la parlamentarele din vară, câștigate de PAS?
Gheorghe Cojocaru: „Tot ce s-a spus despre profilul electoral al Bălțiului este adevărat și rămâne valabil. Capitala nordului, cum i se mai zice, a fost și rămâne, într-adevăr, un bastion al forțelor de stânga și, având în vedere această realitate, rezultatele scrutinului din 21 noiembrie puteau fi anticipate și sunt într-un fel logice.
Miza alegerilor de la Bălți ar trebui privită totuși într-un context mai larg, nu neapărat în cel local. La o privire asupra hărții electorale a Republicii Moldova se poate vedea că, de la nord la centru și sud, nu numai Bălțiul, ci și Comratul, și Chișinăul sunt niște zone dominate de reprezentanții forțelor de stânga, ceea ce n-are cum asigura o stare de confort actualei guvernări de dreapta.”
Europa Liberă: Aș accepta îndemnul Dvs., într-adevăr, să ne uităm la Bălți în contextul larg al întregii Republici Moldova și, în sensul acesta, vreau să vă întreb: ce credeți Dvs. despre afirmația unor comentatori care spun că, iată, fenomenul „șorizării”, al societății în ansamblu, se extinde, se urcă la nord, „șorizarea” însemnând, potrivit unora, invers decât spunea personajul din „Douăsprezece scaune”, promisiunile înaintea faptelor?
Gheorghe Cojocaru: „Da, în vremuri de criză mai ales, cum sunt cele de astăzi, când oamenii se simt abandonați pe cont propriu, ei sunt gata să se agațe și de un pai pentru a nu se duce cu totul la fund. De mai mulți ani încoace, Partidul „Șor” și-a găsit nișa sa socială, pe care acum încearcă să și-o extindă dincolo de perimetrul orașului și raionului Orhei.
Vezi și: Anatolie Golea (editorialist): Socialiștii sunt marii învinși de la Bălți
Partidul „Șor” este singurul partid politic care, prin rețeaua sa de magazine sociale mobile, este în contact zilnic cu satele și orășelele din jurul Orheiului, iar orice bec și stradă iluminată sau kilometru de drum construit pe banii partidului, după cum se pretinde, către o localitate sau alta face imediat capul de afiș al știrilor difuzate pe rețelele de socializare. Nemaivorbind de faptul că celebrul OrheiLand a devenit un centru de atracție și distracție pentru mii de familii tinere cu copii, ceea ce este o altă investiție subtilă nu numai în afaceri, ci și în politică.
Lipsa, deocamdată, a unor antidoturi la crizele sociale din partea guvernării creează premisele „șorizării” societății, care dintr-un caz local și cu șase la sută reprezentare parlamentară s-ar putea extinde mai mult la scară națională.”
Europa Liberă: Să însemne asta oare că acțiunile guvernării de combatere a corupției nu par să fie o prioritate certă pentru cetățenii care își dau votul unor personaje politice cu mari semne de întrebare deasupra lor? Marina Tauber, de altfel, acuză acum guvernarea precum că ar încerca s-o scoată din cursă pe ultima sută de metri. Dvs. cum vedeți situația creată înainte de turul doi de la Bălți?
Gheorghe Cojocaru: „Indiscutabil, alegerile trebuie să se desfășoare în cadrul legii, cu respectarea tuturor drepturilor și obligațiilor concurenților electorali. Totodată, Marina Tauber este deja un om politic prea experimentat ca să nu speculeze orice ocazie pentru a se victimiza în ochii alegătorilor din municipiul Bălți
. Înainte de cel de-al doilea tur, alegerile din capitala nordului arată că pe agenda publică a guvernării apare un nou punct nevralgic, care, după cum se vede, nu va fi ușor de abordat.”