Gheorghe Cojocaru: Vizita unui suveran pontif are o semnificație și o încărcătură spirituală colosală

Gheorghe Cojocaru

​Gheorghe Cojocaru: „În impasul politic de la Chișinău, care pare să se îndrepte către un deznodământ, toată atenția opiniei publice a fost captată de vizitele unor înalți demnitari de la Bruxelles, Washington sau Moscova, scăpându-i din vedere un eveniment cu totul aparte, care s-a derulat în dreapta Prutului, în România, inclusiv la Iași. În zilele în care la Chișinău se făceau tot felul de calcule și presupuneri precipitate în legătură cu viitoarele configurații guvernamentale, vechea capitală a Moldovei îl aclama pe Papa Francisc, aflat într-o vizită apostolică de trei zile în România.”

Un punct de vedere săptămânal în dialog cu Gheorghe Cojocaru

Europa Liberă: Acum îndrăznesc să vă contrazic și să precizez că autoritățile de la Chișinău au trimis și ele o mică solie acolo. Sigur că la Chișinău erau alte bătăi de cap, au fost și unii care au fost împotriva unei atenții exagerate față de vizita papală. Întrucât sunteți istoric, ar trebui să precizăm că un al doilea papă a vizitat România în ultimii 30 de ani, prima vizită fiind cea din 1999 a Papei Ioan Paul al II-lea. Și atunci să vă întreb: de ce așa o distanță între aceste vizite și ce semnificație are această vizită pentru România și poporul român?

Gheorghe Cojocaru: „Aceste vizite ale unui suveran pontif au o semnificație și o încărcătură spirituală colosală. Ele sunt de o importanță istorică majoră, ale cărei dimensiuni pot fi percepute abia odată cu scurgerea timpului. Să amintim că și în legătură, și în contextul primei vizite a unui papă la București, 20 de ani în urmă, România începea negocierile pentru aderarea la spațiul euroatlantic. În 2004, România devenea membru NATO, în 2007 era admisă în Uniunea Europeană, iar astăzi exercită președinția rotativă a Consiliului European. De această dată, Sanctitatea Sa Papa Francisc a vizitat o țară pe care a numit-o, ca și predecesorul său, Grădina Maicii Domnului, o țară care este parte mai bine de un deceniu a familiei euroatlantice, incluzând în traseul vizitei sale și Iașii din proximitatea frontierei sud-estice a Uniunii Europene.”

​Europa Liberă: Cine a făcut agenda vizitei papale, probabil s-a gândit că ar fi bine să fie la Iași chiar de 1 iunie, Ziua Internațională a Copiilor. Nu e o simplă coincidență?

Gheorghe Cojocaru: „Probabil și trebuie să remarcăm aici că printre copiii care l-au întâmpinat la Palatul Culturii din Iași pe Sfântul Părinte au fost și patru orfani din Republica Moldova...”

Europa Liberă: Cum spuneam, au fost și alți reprezentanți din stânga Prutului la Iași, aflându-se și o delegație a Guvernului de la Chișinău. Dvs. cum ați văzut acest gest al premierului Filip, în primul rând?

​Gheorghe Cojocaru: „Da, o delegație, în frunte cu primul-ministru Pavel Filip, din care au făcut parte ministrul Afacerilor Externe, Tudor Ulianovschi, și ministrul Educației, Culturii și Cercetării, Monica Babuc, dar și mulți pelerini din Republica Moldova, a căror prezență la Iași a fost remarcată și salutată de Sanctitatea Sa într-un discurs în care a reliefat nevoia de a păși în ziua de mâine fără a ne uita rădăcinile, precum și frumusețea fraternă de a fi împreună. Primul-ministru Pavel Filip a avut onoarea de a se întreține cu suveranul pontif, căruia i-a mulțumit pentru sprijinul umanitar oferit de Biserica Romano-Catolică în Republica Moldova. De asemenea, la Iași, primul-ministru Filip a discutat cu premierul Viorica Dăncilă cele mai actuale probleme de pe agenda relațiilor bilaterale, subliniindu-se necesitatea continuării pe calea realizării angajamentelor asumate de Guvernul de la Chișinău prin Acordul de Asociere a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.”

​Europa Liberă: Unora li s-a părut cu asupra de măsură această ploconire a lui Pavel Filip, în primul rând, în fața papei. Dvs. ce le-ați spune celor nemulțumiți?

Gheorghe Cojocaru: „Să caute și ei un asemenea prilej de a da mâna cu Sfântul Părinte.”