Guvernarea de la Chișinău, între amnistia fiscală și partenerii externi

Introducerea obiectivului de integrare europeană în constituţie e una din priorităţile sesiunii parlamentare viitoare, a anunţat miercuri la Chişinău speakerul Andrian Candu. Acest obiectiv a figurat şi printre priorităţile sesiunii care tocmai s-a încheiat, însă în loc să-l atingă, majoritatea parlamentară dominată de partidul speakerului a camuflat sub altă denumire o iniţiativă democrată mai veche numită amnistia de capital, a introdus-o subit în agenda legislativului şi a votat-o rapid pe final de sesiune, provocând indignarea partenerilor. De ce arde PD toate podurile cu UE?

Guvernarea de la Chișinău, între amnistia fiscală și partenerii externi

Speakerul Candu tocmai a anunţat că FMI nu va mai aloca în acest an vreo tranşă R. Moldova. Împrumutul de 180 de milioane de dolari pe care Chişinăul l-a accesat la sfârşitul lui 2016 de la FMI era livrat până acum în tranşe bianuale, pe un program de reforme prevăzute până în 2019. Speakerul afirmă, însă, că la iniţiativa FMI, discuţiile despre o nouă tranşă vor avea loc abia după alegerile din primăvara viitoare şi că asta s-ar datora unei cutume a fondului de a nu livra bani unor guverne aflate în campanie electorală.

Numai că FMI este una din instituţiile care a criticat în termenii cei mai duri proaspăt adoptatele reforme fiscale, printre ele şi amnistia de capital, spunând că ele pun sub risc echilibrul bugetar şi că, adoptându-le, autorităţile de la Chişinău au încălcat de fapt programul.

Argumentele prin care speakerul Candu a încercat miercuri să pareze riscurile pentru buget, invocate de altfel nu doar de FMI ci şi de Banca Mondială, au părut vagi şi inconsistente.

„Statul nu urmează să piardă nimic, statul urmează să încaseze”, a spus el, deşi este limpede că, cel puţin la prima etapă, pierderile sunt inevitabile.

Şeful comisiei parlamentare pentru buget şi finanţe Ştefan Creangă estima anterior această pierdere la două miliarde de lei pentru ultimul trimestru, cu menţiunea însă că imediat ce se va intra în 2019 guvernul contează şi pe primele beneficii.

Economiştii vorbesc despre cifre şi mai mari: doar două miliarde ratate pe final de an la fondul social şi alte vreo 700 de milioane – la bugetele locale, şi asta urmare a doar două măsuri: plafonarea impozitului pe venit şi reducerea impozitului social pentru companii.

Un alt argument al speakerului, că sumele ratate din aceste reduceri de impozite vor fi acoperite de supra-încasările din taxe şi impozite, care ar fi atins 25 la sută din nivelul programat, este şi el uşor dat peste cap de către economişti. Iată ce spune de exemplu Viorel Gîrbu de la Institutul Economie de Piaţă:

„Deocamdată, pe primele cinci luni, noi atestăm că partea de venituri este executată în creştere cu 10% faţă de anul trecut, nu faţă de planificat, ci faţă de anul trecut. Deci, s-a executat în linii mari aşa cum s-a planificat, nu cu creştere. Partea de cheltuieli este executată, însă, în mărime de 5%. Deci, la executare guvernul economiseşte. Nu cheltuieşte bani pe diverse domenii finanţate din bugetul public naţional, şi astfel scade deficitul. Dar asta nu poate dura la infinit. Bugetul trebuie să fie executat conform prevederilor legale. Urmează să vedem dacă executivul se va încadra în aceste prevederi.”

„Foarte multe state fac lucrul acesta. R. Moldova de ce să nu o facă, mai ales că toţi spun că aven 40 la sută economie tenebră?, a întrebat retoric speakerul Candu, apărând de această dată amnistia de capital, una din măsurile de reformă cele mai criticate, ca fiind un mijloc de legalizare a banilor murdari, posibil chiar din “miliardul” dispărut din băncile moldovene.

Săptămâna trecută, înainte de criticile FMI şi ale BM, şi Ambasada Statelor Unite a spus într-o declaraţie că amnistia „legitimează furtul şi corupţia şi dăunează climatului de afaceri”, iar ambasadorul UE la Chişinău, Peter Michalko, în general, le-a transmis autorităţilor de la Chişinău că UE se aşteaptă ca ele să înceteze procesul de adoptare a acestei legislații, sugestie ignorată cum se ştie de guvernare.

Să fie amnistia mai importantă pentru partidul de guvernământ decât relaţia cu aceşti parteneri? L-am întrebat pe analistul politic Igor Volniţchi:

“Se vede că da. Pentru că dacă nu era atât de importantă, nu se mergea şi la riscul de a avea relaţii proaste cu partenerii americani. Pentru că cu europenii relaţile deja erau foarte proaste, dar am văzut şi reacţia americanilor, şi reacţia FMI, care au fost foarte dure. În momentul în care tu, având aceste relaţii foarte proaste cu factorii decizionali din UE, îţi permiţi să sfidezi şi relaţia cu FMI sau SUA, înseamnă că această amnistie are o importanţă foarte mare pentru cei care deţin puterea în R. Moldova”, spune Igor Volniţchi.

Analistul mai crede că, de fapt, democraţii au avut de ales între a-şi atinge un obiectiv major din ultimul an şi jumătate – promovarea amnistiei – şi, de partea cealaltă, păstrarea relaţiilor bune cu partenerii occidentali.

„Probabil că guvernarea s-a gândit că dacă cedează în acest interes, finanţarea externă va conta prea puţin. S-a ales într-un fel răul cel mic, iar răul cel mic pentru guvernare a fost probabil deteriorarea acestor relaţii cu partenerii. Totodată, guvernarea se distanţează de europeni, având în vedere şi anumite scenarii post-electorale, cu anumite forţe anti-europene, nu neapărat socialiştii, care ar putea să obţină mandate în circumscripţiile uninominale.”

În sfârşit, astăzi, după ce speakerul Candu dădea asigurări că executivul nu va nevoit să taie finanţele de pe nici un program urmare a înlesnirilor fiscale adoptate la pachet cu amnistia de capital, cabinetul de miniştri adopta un proiect curios, numit „de raţionalizare a cheltuielilor bugetare”.

Din textul documentului, nu este absolut limpede din ce cheltuieli anume are de gând executivul să taie, dar presa a scris că ar fi vorba în principal de cheltuielile din educaţie, ce ar urma să fie reduse cu între 5 şi 10 procente în următorii câţiva ani.