La câteva zile de la adoptarea rapidă în Parlament a controversatelor proiecte privind amnistia fiscală şi de capital şi decriminalizarea infracţiunilor economice, un fruntaş al Partidului Democrat, Sergiu Sîrbu, a dat un amplu interviu ediţiei moldovene a ziarului bucureştean „Adevărul”, în care a luat apărarea iniţiativelor PD în faţa criticilor interne şi externe.
Sergiu Sîrbu a vorbit cu presa în vreme ce parlamentul a intrat deja în vacanţă, la fel ca şi mai mulţi responsabili guvernamentali care ar fi trebuit poate să explice măsurile.
Votate în mai multe lecturi într-o singură zi în parlament, chiar pe final de sesiune, şi văzute de mulţi ca mijloc de legalizare a spălării banilor murdari, inclusiv din frauda bancară de acum patru ani, iniţiativele au fost dur criticate de comunitatea de parteneri internaţionali, inclusiv BM şi FMI, care au sugerat că, adoptându-le, autorităţile de la Chişinău şi-au încălcat an gajamentele din acordurile pe care le aveau cu instituţiile financiare.
Aşa că una din întrebări a fost: ce dacă FMI şi BM vor sista, la fel ca UE, programele de finanţare aâpentru R. Moldova? Răspunsul a fost următorul:
„Sperăm să nu se ajungă la suspendarea programelor FMI şi BM. Până acum aceste instituţii au salutat felul cum ne-am îndeplinit angajamentle”
Sergiu Sîrbu a continuat: „Ne asumăm angajamentul să venim cu explicaţiile de rigoare, dar totodată să nu uităm că suntem stat suveran.”
Deputatul democrat a mai declarat: „Înţelegem totodată că avem angajamente internaţionale şi vom depune tot efortul ca ele să fie îndeplinite”.
Când şi-au prezentat iniţiativele în parlament, democraţii au pretins că ar fi obţinut în prealabil o expertiză Moneyval, subdiviziune a Consiliul Europei ce evaluează măsurile de combatere a spălării banilor și finanțarea terorismului. Informaţia a fost infirmată ulterior de CoE. În interviul acordat ziarului Adevărul, Sergiu Sîrbu a recunoscut că expertul la care s-au raportat colegii lui de partid a acţionat de fapt în nume propriu, afirmând totodată:
„Bine, el nu a avut mandat de la Moneyval, dar expertul este renumit în spălare de bani, iar noi suntem gata să facem faţă deja unei evaluăîri instituţionale în luna septembrie din partea instituţiilor niternaţionale. Suntem siguri că vom trece aceste teste.”
Deputatul democrat a negat cu tărie că iniţiativele ar crea mecanisme de legalizare a banilor murdari, inclusiv a celor furaţi din sistemul bancar moldovenesc, precum şi că legea cetăţeniei contra investiţii, adoptată anterior de guvernarea democrată şi aflată în plin proces de realizare, ar fi urmărit acelaşi lucru:
„Este imposibil. Banca niciodată nu va accepta o sumă de bani dacă persoana nu va putea justifica provenienţa banilor din activităţi legale şi schema furtului este deja bine cunoscută de organele de urmărire penală, de acedea sumele toate pot fi urmărite şi în raportul Kroll ele deja sunt elucidate”.
Sergiu Sîrbu a vorbit şi despre aşteptările pe care le are guvernarea de la noile măsuri:
„După doi ani de încasări record la bugetul de stat, noi am pututu să ne asumăm această reformă, care să fie resimţită de către cetăţeni, care, iată, de la 1 noiembrie ar putea să aibă venituri suplimentare la salariu de la 300 la 600 de lei.”
Spre deosebire de democraţi, criticii măsurilor sunt de părere că cele două acţiuni – amnistia de capital şi cetăţenia contra investiţii – riscă de fapt să transforme R. Moldova într-un coridor de legalizare a banilor murdari. Un argument în plus invocat de economişti e eşecul unei amnistii similare puse în aplicare pe timpul guvernării comuniste, când mediul de afaceri a fost salvat de datorii de peste 4 miliarde de lei, iar bugetul a obţinut în schimb doar în jur de 100 de milioane lei, sumă legalizată de trei întreprinderi. Asta nu împiedică asociaţiile patronale, cum ar fi cea a restaurantelor sau a transportatorilor, pentru care pachetul legislativ al democraţilor a prevăzut o serie de facilităţi separate, să salute reforma.
Pe de altă parte, cei mai aprigi critici ai autorităţilor vorbesc tot mai frecvent despre nevoia unor sancţiuni individuale faţă de regimul de la Chişinău.
O astfel de cerere a formulat luni Andrei Năstase, care a cerut comunității internaționale blocarea conturilor externe ale persoanelor implicate în acte de corupţie de la Chişinău.
