„Nu putem lăsa țara fără gaz”. Guvernul caută „surse alternative”, în timp ce negocierile cu Gazprom continuă

La aproape o săptămână de stare de alertă în sectorul gazelor naturale, prim-ministra Natalia Gavrilița a dat asigurări azi într-o conferință de presă că Republica Moldova va avea gaze, dar a spus că acestea vor fi scumpe. Deocamdată, nu are destule, nici scumpe, nici ieftine. Presiunea gazelor în conducte a scăzut după 30 septembrie, când concernul rus de stat Gazprom, singurul furnizor, a redus livrările pentru malul drept al Nistrului la 67% din necesar, la expirarea vechiului contract de furnizare. Pentru octombrie, cere Chișinăului 790 de dolari pentru mia de metri cubi, față de 127 de dolari, la începutul acestui an. Prețul gazelor a crescut enorm peste tot anul acesta, pe fundalul unei cereri internaționale sporite la ieșirea economiei din criza pandemică. Guvernul pro-european de la Chișinău spune că discută acum atât cu Gazprom, cât și cu potențiali furnizori din România, Polonia, Ucraina, iar prim-ministra Gavrilița și ministrul ei de externe, Nicu Popescu, au dat asigurări că moldovenii nu sunt singuri în această criză.

Guvernul caută „surse alternative”, în timp ce negocierile cu Gazprom continuă

Natalia Gavrilița și-a ținut conferința de presă după ce Chișinăul a sperat, fără succes, să-l poată primi pe Dmitri Kozak. Invitat de președinția moldoveană, responsabilul principal pentru relația cu R. Moldova din administrația Putin a răspuns însă cu refuz, punând în dificultate autoritățile de la Chișinău, care par să fi făcut anunțul înainte de vreme.

Ceea ce a anunțat prim-ministra azi, după eșuarea contactului diplomatic pe partea estică, e că guvernul moldovean își dorește în continuare un contract cu Gazprom, dar că discuțiile sunt marcate de dificultăți, pe care totuși nu le-a precizat.

Pentru că R. Moldova deja are nevoie de gaze suplimentare la ce-i livrează Gazprom-ul, guvernul începe să se pregătească de achiziții din altă parte, a mai spus Natalia Gavrilița:

„Indiferent de rezultatul acestor negocieri, noi nu putem lăsa țara fără gaz. De aceea, guvernul începe procesul de achiziționare a gazului din surse alternative prin compania Energocom”.

Printre posibile alternative pentru gazele ruse, Gavrilița a pomenit livrări din state ca România, Ucraina și Polonia. Primul a fost vizitat recent de șeful diplomației de la Chișinău, Nicu Popescu, care deja joia viitoare va pleca la Kiev, iar Varșovia îl găzduiește, chiar acum, pe responsabilul cu infrastructura din guvernul moldovean, Andrei Spînu.

Gavrilița s-a ferit să vorbească deocamdată despre rezultatele acestor contacte, spunând doar:

„Cert este că prețul va crește. Este un proces inevitabil în actualele condiții de piață și ceea ce poate face guvernul ca să ajute oamenii este un mecanism de compensare a creșterii de tarif, țintit pe păturile vulnerabile a populației”, a mai spus prim-ministra.

Guvernul moldovean, care spune că negociază cu Gazprom un nou contract pe termen lung încă din luna august, nu a dezvăluit până acum dificultățile care au făcut imposibilă înțelegerea, dar bănuiala observatorilor e că și-a spus cuvântul, pe lângă conjunctura internațională de pe piața energetică, și nemulțumirea Moscovei față de schimbarea de putere de la Chișinău. Cu privire la condițiile politice pe care le-ar putea înainta Kremlinul în negocierile de acum, observatorii spun că Moscova și-ar putea dori amânarea, în primul rând, a pachetului energetic III și, în cel de-la doilea, evitarea traseului ucrainean în general în livrările moldovenești, sau măcar către Transnistria.

Având la dispoziție mai multe rute ca în trecut de transport a gazelor naturale, R. Moldova încearcă să convingă Rusia că furnizările ei îi sunt necesare, însă nu vitale.

Analistul politic Anatol Țăranu, în trecut ambasador moldovean la Moscova, crede, pe de altă parte, că impasul într-adevăr nu e de neevitat, însă nici șansele de obținere a unui preț mai bun ca de la Gazprom nu sunt deloc sigure:

„Guvernul vrea să obțină cel mai convenabil preț care este posibil și să cedeze în plan politic cât mai puțin. Deja ce o să iasă, unul Dumnezeu știe. Pentru că, iarăși, pozițiile Chișinăului sunt foarte slabe. Da, din punct de vedere tehnic, noi avem posibilitatea să primim gaz, prin revers, din Polonia prin Ucraina. La timpul respectiv, Polonia și-a împlut rezervoarele cu gaze, atunci când acesta era ieftin, deci acest gaz poate fi pompat din Occident spre Ucraina și din Ucraina spre Moldova. Dar ei au gaze după prețurile cu care le-au achiziționat la timpul respectiv, iar acum prețul de piață este major.

Dacă rușii vor ține morțiș și vor ridica foarte mult prețul, păi atunci chiar e mai bine să cumpărăm gaze, poate chiar tot rusești, dar din Occident. O necunoscută e și cum va fi aprovizionată Transnistria, fiindcă în Transnistria gazele trebuie să vină prin Ucraina, însă rușii vor să evite acest traseu, ei nu vor să pompeze gazele prin Ucraina.”

În aceeași conferință de azi de la Chișinău, Natalia Gavrilița a sugerat că nici ea, nici șefa statului nu planifică deocamdată să viziteze Rusia, dar că guvernul va avea totuși joia viitoare un oficial la Moscova, în persoana vice-premierului pentru reintegrare, Vladislav Kulminski. Nicu Popescu, șeful diplomației moldovene, a confirmat și el zilele acestea că planifică o vizită în Rusia, pentru luna noiembrie.