Tot luni, însă, Barnier a spus că va aproba bugetul fără vot parlamentar, provocând opoziția să ceară vot de neîncredere, ceea ce s-a întâmplat imediat. „E timpul să jucăm cu cărțile pe față”, a spus premierul.
Cum s-a ajuns aici?
Barnier și Le Pen au stat de vorbă luni, a precizat biroul premierului într-o declarație, înaintea unui vot parlamentar decisiv care urma să aibă loc mai târziu după-amiază și pe care RN și stânga au avertizat că l-ar putea folosi pentru a răsturna executivul.
„RN va declanșa moțiunea de cenzură, cu excepția cazului în care va exista un miracol de ultim moment, dacă (premierul – n.r.) Michel Barnier își va revizui proiectul de buget”, a spus președintele Rassemblement National (RN) Jordan Bardella pentru radio RTL.
Mai târziu, Marine Le Pen i-a transmis premierului că mai trebuie să accepte și indexarea pensiilor, iar Barnier a anunțat că își va folosi competențele constituționale și promova bugetul social fără aprobarea legislativului.
Asta înseamnă, de fapt, că Barnier se prezintă în fața votului de neîncredere, care trebuie ținut la cel mult 48 de ore după folosirea articolului de care vorbea. Luni după-masă, opoziția de stânga a depus deja oficial cererea de ținere a votului de necîncredere.
Rămas fără majoritate
Guvernul conservator al premierului Michel Barnier, numit de președintele Emmanuel Macron după anticipatele din vară, nu are o majoritate în Parlamentul francez, iar soarta acestuia depinde în întregime de parlamentarii RN, amintește Reuters.
La presiunile deputatei RN Marine Le Pen, considerată lidera extremei drepte din Franța, guvernul Barnier a renunțat la majorarea planificată a taxei pe electricitate, dar acest lucru nu a fost suficient. Le Pen a cerut majorarea pensiilor în conformitate cu rata inflației, în contrast cu planul guvernului de a majora doar unele dintre ele la o rată inferioară inflației, cu scopul de a economisi bani.
La preluarea mandatului de premier, Michel Barnier a promis că va reduce în 2025 deficitul bugetar de la 6,1% în prezent la 5% din PIB.
RN a mai solicitat renunțarea la reducerile planificate pentru rambursarea medicamentelor și este nemulțumită de intenția guvernului de a crește taxa pe gaz. Totodată, parlamentarii extremei drepte au cerut și o reducere a contribuției Franței la bugetul Uniunii Europene.
- Te-ar putea interesa și: Macron numește un nou premier, pe Michel Barnier. Fostul negociator al Brexitului e acum la mila extremei drepte
Purtătorul de cuvânt al guvernului francez, Maud Bregeon, a spus pentru televiziunea CNews că guvernul rămâne „deschis dialogului” și că este în interesul țării ca Franța să aibă un buget și să nu cadă în haos financiar și economic.
Un apel la negocieri a făcut și speakerul Adunării Naționale, Yael Braun-Pivet, care a adăugat că guvernul trebuie să țină cont de modificări la legea bugetului până în „ultima clipă”.
„Sunt foarte îngrijorată de ceea ce se va întâmpla în zilele și lunile următoare. Cine va veni în Franța să înființeze o afacere sau o fabrică pe fondul unei asemenea incertitudini?”, s-a întrebat ea.
Un avertisment a venit și de la șeful biroului public de audit al Franței, Pierre Moscovici, care a spus că țara se confruntă cu o situație financiară și economică dificilă din cauza riscului ca bugetul său să fie blocat în Parlament.
În ultimele săptămâni, costurile împrumuturilor contractate de guvernul francez au atins noi culmi, ajungând să fie la un moment similare cu cele ale Greciei, țară care a trecut printr-o gravă criză financiară în anii 2010.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te