Hârtoape pe drumul european al Bulgariei

După cinci alegeri în doi ani, Bulgaria are un nou guvern, iar acesta pare să se bucure de o susținere suficient de largă pentru a alimenta cel puțin speranța că țara ar putea fi pe punctul de a pune capăt uneia dintre cele mai lungi crize politice de la sfârșitul comunismului.

Pe fondul protestelor din fața parlamentului, organizate, în mare parte, de partide de extremă dreapta și pro-ruse și de susținătorii acestora, parlamentul a acordat, pe 6 iunie, sprijinul guvernului format din două partide pro-occidentale și pro-reformă, Noi continuăm schimbarea (PP) și Bulgaria Democratică (DB). În mod crucial, guvernul are susținerea partidului de centru-dreapta GERB, câștigătorul ultimelor alegeri anticipate din 2 aprilie.

Bulgarii ar putea răsufla ușurați acum, dar acum o săptămână situația era încă indecisă și sub semnul întrebării.

PP, partidul fostului prim-ministru Kirill Petkov, a fost ținta criticilor președintelui, șefilor de instituții numiți de acesta, a majorității partidelor din parlament și a procuraturii, aparent cu scopul de a compromite constituirea noului guvern.

Boiko Borisov, fost prim-ministru și figură controversată, a fost, de asemenea, vizat de comentarii și critici, din cauza rolului său potențial de arbitru în orice decizie privind susținerea sau nu a noului guvern de către partidul său GERB.

Presiunea a fost continuă până la votul decisiv. Președintele bulgar Rumen Radev, o figură pro-Kremlin care s-a opus eforturilor occidentale de înarmare a Ucrainei, a declarat că guvernul propus echivalează cu o „dictatură în genunchi”, în comentariile făcute la 1 iunie în Moldova, unde a participat la cel de-al doilea summit al Comunității Politice Europene.

O zi mai târziu, pe 2 iunie, procurorul general bulgar Ivan Gheșev a cerut parlamentului, în mod oficial, să îi retragă imunitatea lui Borisov. Și, cu doar câteva ore înainte ca Adunarea Națională, parlamentul unicameral bulgar cu 240 de locuri, să voteze guvernul, procurorii bulgari au anunțat că vor cere, de asemenea, ridicarea imunității lui Petkov pentru că a semnat o declarație de cetățean bulgar, deținând în același timp un pașaport canadian.

În urmă cu mai bine de o săptămână, se părea că mai mult de doi ani de instabilitate politică ar putea lua sfârșit, un cabinet viabil părând posibil. Acesta ar fi avut o orientare europeană clară, accelerând eforturile pentru ca Bulgaria să intre în zona Schengen fără vize a UE, în zona euro, țara angajându-se mai eficient în eforturile occidentale de a sprijini Ucraina în lupta sa împotriva agresiunii rusești.

La doar o săptămână mai târziu, aceste speranțe au primit o lovitură, deoarece adversarii unei astfel de perspective și-au intensificat atacurile, o mare parte din furia lor concentrându-se asupra planului guvernului propus de a elimina influența rusă din serviciile de securitate ale țării.

Înregistrarea audio

O mare parte din critici a fost alimentată de publicarea ilegală a unei înregistrări audio a unei întâlniri - aparent recente - a conducerii partidului Noi continuăm schimbarea. În cadrul acesteia, discuția se concentrează asupra serviciilor de securitate vorbindu-se despre „preluarea” acestora de sub controlul președintelui Radev, prin numirea, după cum spunea unul dintre participanții la discuție, „a oamenilor noștri aprobați de ambasade”. Se vorbește, de asemenea, despre „epurarea” influenței rusești din serviciile de securitate și numirea unor persoane care se bucură de încrederea agențiilor de informații din țările NATO.

Publicarea înregistrării audio a declanșat o furtună politică. Radev, vicepreședintele Iliana Yotova, membri de rang înalt ai GERB, liderii partidelor pro-ruse din Bulgaria, inclusiv partidul ultranaționalist Renașterea, Partidul Socialist Bulgar (BSP), Procuratura Generală, precum și șefii serviciilor de securitate, toți păreau să vorbească la unison spunând că astfel de planuri echivalează cu o „trădare națională”.

Președintele bulgar Rumen Radev (fotografie de arhivă)

Radev și-a exprimat pe față nemulțumirea atunci când i-a înmânat oficial lui Nikolai Denkov, candidatul la funcția de prim-ministru din partea coaliției Noi continuăm schimbarea - Schimbarea democratică (PP-DB), un al doilea mandat pentru a forma un cabinet, în cadrul unei ceremonii care a durat nici cinci minute pe 29 mai. Radev a refuzat să dea mâna cu Denkov, declarând că, dacă ar fi fost după el personal, nu i-ar fi dat mandatul, dar că Constituția Bulgariei îl obligă să facă acest lucru.

Pe 29 mai, GERB și alianța anticorupție condusă de PP-DB au anunțat că au convenit să formeze un guvern de coaliție care presupune preluarea prin rotație a funcției de prim-ministru. Conform înțelegerii, Denkov urma să ocupe funcția de prim-ministru timp de nouă luni și apoi să fie înlocuit de Maria Gabriel, fost comisar european pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, care a fost aleasă de GERB.

Cu toate acestea, acest acord nu a fost lipsit de critici acerbe. Membrii PP-DB nu au apreciat-o pe Gabriel, deoarece i-au considerat candidatura ca fiind un compromis cu Borisov și o înțelegere tacită că nu va exista nicio investigație privind corupția despre care se credea că a fost răspândită în timpul guvernării sale de 12 ani. Corupția a declanșat proteste la nivel național în 2020.

Pe 21 mai, aproape 50 de persoane din conducerea organizației Noi continuăm schimbarea s-au întâlnit online pentru a aproba acordul cu GERB. Această convorbire de 4 ore și jumătate a fost înregistrată în secret, însă acest lucru avea să iasă la iveală abia cinci zile mai târziu.

Pe 22 mai, Gabriel i-a spus lui Radev că renunță la primul mandat, astfel încât președintele să poată înmâna în mod oficial al doilea mandat către PP-DB. Denkov și Gabriel au anunțat apoi obiectivele viitorului lor guvern: reforma constituțională a sistemului de justiție al țării, stabilizarea financiară, intrarea în Schengen și adoptarea monedei euro.

Ca o temă secundară de guvernare, cei doi au mai strecurat apoi încă un obiectiv care imediat nu a atras prea mult atenția: „eliberarea conducerii serviciilor de securitate bulgare de influența străină”. Nu se spunea explicit că acest lucru însemna scoaterea serviciilor de sub influența Rusiei. De ani de zile, serviciile de securitate bulgare au fost criticate pentru că nu au reușit să realizeze reforme interne, inclusiv să rupă legăturile cu Rusia, care au persistat chiar și după 1989, când comunismul s-a prăbușit în fostul bloc estic condus de Uniunea Sovietică.

Niciunul dintre aceste obiective, în special reforma serviciului de securitate al țării, nu a stârnit vreo controversă când au fost anunțate, nici chiar în rândul celor care, câteva zile mai târziu, aveau să își descarce presupusa indignare.

În zilele următoare, pe măsură ce presupusul guvern lua formă, Radev a păstrat tăcerea, refuzând să anunțe timp de o săptămână întreagă când îi va înmâna al doilea mandat lui Denkov. Această tăcere ascundea ceea ce avea să urmeze.

Deputatul bulgar Radostin Vasilev (foto de arhivă)

Pe 26 mai, deputatul PP-DB Radostin Vasilev a făcut publică înregistrarea ședinței din 21 mai. Vasilev a declarat că s-a opus înțelegerii cu GERB și că, în semn de protest, a ieșit din ședința online cam pe la jumătatea acesteia. De asemenea, el pretinde că a înregistrat reuniunea din acel moment pentru a asculta a doua zi ceea ce a pierdut. Vasilev a adăugat că a făcut înregistrarea audio de pe propria tabletă pe care a folosit-o pentru a participa la discuția online. Cu toate acestea, platforma online folosită ar fi trebuit să alerteze toți participanții dacă cineva începea să înregistreze și niciunul dintre ceilalți nu a observat o astfel de alertă.

În înregistrare - care a părut să fie autentificată de PP atunci când a publicat o înregistrare a ceea ce părea a fi aceeași întâlnire online - voci care par a fi cele ale lui Petkov și Vasilev vorbesc despre negocierile cu GERB și au opinat despre posibilele motive ale lui Borisov, speculând că ar putea fi o bună ocazie de a „scăpa” de acuzațiile sâcâitoare de corupție.

Reacții furioase

Multe dintre comentariile înregistrate au provocat reacții furioase din partea publicului. În rândul unei mari părți a elitei politice bulgare, furia acestora s-a concentrat asupra viitorului serviciilor de securitate și a acuzațiilor potrivit cărora acestea s-ar afla sub controlul efectiv al lui Radev.

Ca răspuns la comentariile înregistrate ale acestuia, potrivit cărora orice viitoare numiri în cadrul serviciilor de securitate vor fi făcute în urma consultării cu „ambasadele”, Vasilev a declarat pentru televiziunea bulgară Nova TV că toate aceste decizii vor fi luate de bulgari, dar că șefii serviciilor de securitate trebuie să aibă încrederea partenerilor din NATO. El a adăugat că este normal să se consulte cu partenerii, dintre care mulți se află la ambasadele din Sofia.

Cu toate acestea, eforturile lui Vasilev nu au potolit furtuna crescândă de proteste, deoarece mulți politicieni au continuat să se concentreze asupra intenției de restructurare a serviciilor de securitate. A doua zi după publicarea înregistrării, partidul Renașterea, BSP, precum și partidul populist Există un asemenea popor au vorbit despre „trădare națională”. Renașterea a sugerat chiar că va solicita procurorilor să-i investigheze pe participanții la discuția înregistrată pentru o posibilă trădare. În același timp, Petkov dezmințea afirmațiile conform cărora partidul său ar fi coordonat cu ambasadele străine orice viitoare schimbări de personal în aparatul de securitate al țării.

Fostul prim-ministru bulgar Kiril Petkov

În dimineața zilei de 27 mai, vicepreședintele Iliana Iotova a susținea că sem pusese la cale o „conspirație împotriva statalității bulgărești”. Făcându-și ecoul acestor remarci alarmante, Gabriel, candidata GERB la funcția de prim-ministru, a avertizat cu privire la „zdruncinarea fundamentelor statalității”, înainte de a anunța că sistează negocierile pentru formarea unui cabinet.

La rândul său, Radev a negat orice control asupra serviciilor de securitate, a afirmat că acestea au fost „serios reformate” și a acuzat Noi continuăm schimbarea că a pus la cale un „pogrom” al serviciile de securitate.

La șapte zile după ce Denkov și Gabriel au anunțat disponibilitatea partidelor lor de a forma un cabinet, pe 29 mai, discuțiile se împotmoliseră. Președintele parlamentului, Rosen Jeliazkov, membru al GERB, a programat o audiere a șefilor Agenției de Stat pentru Securitate Națională (DANS), precum și a serviciilor de informații externe și militare, la cererea Partidului Renașterii.

În Adunarea Națională, Noi Continuăm Schimbarea a fost luată la rost de toți șefii serviciilor de informații. Directorul DANS a acuzat chiar fostul guvern al lui Petkov că a lucrat „împotriva intereselor Bulgariei” în privința Macedoniei de Nord.

Mustafa Karadai, președintele Mișcării pentru Drepturi și Libertăți, un partid de centru-dreapta care îi reprezintă pe etnicii turci și alți musulmani, a făcut la rândul său o mulțime de declarații, vorbind de „fascism insinuant” și avertizând asupra unor revolte dacă un guvern girat de PP-DB va prelua puterea. Iar Kostadin Kostadinov, liderul partidului Renașterea, a cerut de la tribuna Parlamentului arestarea liderilor PP.

Denkov s-a confruntat cu un termen limită de 5 iunie pentru a alcătui un cabinet viabil cu un handicap uriaș, deoarece GERB, un partid-cheie în orice discuție, a refuzat temporar orice alte negocieri, invocând drept motiv controversa înregistrării audio.

Aproape la limita timpului, Denkov i-a prezentat totuși lui Radev un guvern care o va include doar pe Gabriel de la GERB, dar nu va avea alți membri în cabinet. Denkov a precizat, totuși, că presupusul control al lui Radev asupra agențiilor de securitate va figura în fruntea agendei noului guvern.

„Agențiile de securitate trebuie să servească Bulgaria. Acum, șefii lor sunt numiți de un singur om - acesta este președintele Radev”, a declarat Denkov.

În ziua votului, susținătorii Renașterii au ieșit în forță în fața parlamentului, strigându-și dezaprobarea față de acordul de coaliție, ceea ce indică faptul că ruptura politică din Bulgaria este probabil departe de a fi vindecată.

Votul final? Sau un nou început

Pe 6 iunie, parlamentul bulgar a aprobat un guvern de coaliție condus de prim-ministrul Nikolay Denkov, oferind astfel un guvern acestei țări-membră UE și NATO un nou guvern, după cinci alegeri în decurs de doi ani.

Parlamentarii au organizat trei voturi separate, unul pentru a-l aproba pe Denkov pentru funcția de prim-ministru, unul pentru a stabili componența cabinetului și unul pentru a aproba nominal fiecare membru al cabinetului.

În total, 132 de parlamentari au susținut guvernul - toți din coaliția PP-DB, toți cei de la GERB, cu excepția unuia, și doi deputați de la DPS - în timp ce 69 de reprezentanți ai poporului au votat împotrivă.

Ca să recapitulăm: cabinetul a fost ales în urma unor negocieri care au durat mai mult de două luni, după ce la 2 aprilie au avut loc cele de-a cincea alegeri parlamentare consecutive, la care GERB al fostului prim-ministru Boiko Borisov a ieșit pe primul loc, dar nu a reușit să strângă susținerea pentru un guvern unipartit.

Bulgaria a fost guvernată în principal de guverne interimare numite de președintele Rumen Radev de când furia publică provocată de ani de corupție a izbucnit în proteste masive în 2020.

Criza politică a determinat Bulgaria să amâne adoptarea monedei euro cu un an, până în 2025. În decembrie, opoziția austriacă și olandeză a blocat admiterea Bulgariei și a României vecine în spațiul Schengen.