Human Rights Watch: Rețelele sociale șterg dovezile unor crime de război

Prin felul radical în care înlătură conținut postat online, dar presupus a conține mesaje sau aluzii rasiste și extremiste, rețelele sociale ar putea, în realitate, să îngreuneze sau să facă imposibilă investigarea unor crime împotriva umanității sau crime de război.

Este avertismentul lansat de Human Rights Watch (HRW), într-un raport publicat astăzi și intitulat „Rețelele sociale șterg dovezile unor crime de război” (titlu complet: „Video Unavailable’: Social Media Platforms Remove Evidence of War Crimes).

HRW insistă că asemenea postări sunt necesare și ar trebui arhivate și păstrate pentru analize ulterioare și expunere pedagogică, iar nu șterse. Postările respective ar trebui lăsate acolo, sau strânse separat, pentru a folosi în investigațiile ulterioare, inclusiv în cele duse de jurnaliști, universitari și ONG-uri.

Sunt câțiva ani deja de când organizațiile care militează în favoarea drepturilor omului cer platformelor sociale să nu mai practice o asemenea sterilizare pe scară largă. Asta și pentru că postările de pe rețelele sociale sunt tot mai des folosite în investigații și procese care au de-a face cu drepturile omului, ba chiar și la Curtea Penală Internațională de la Haga. E vorba de crime precum cele comise în Sudan sau în cazul folosirii armelor chimice în Siria.

### Vezi și... ### Thorbjørn Jagland: „Statele membre au obligația de a crea mediul propice pentru libertatea de expresie”

Multe dovezi potențiale, fotografii, clipuri video sau postări sunt șterse înainte de a putea fi folosite ca dovezi. Pentru acest studiu de 42 de pagini, HRW a trecut în revistă peste 5.000 de postări de pe Facebook, Twitter și YouTube care au fost raportate pentru conținut necorespunzător în ultimii cinci ani și a descoperit că din acestea 619 (altfel zis 11%) au fost înlăturate, șterse definitiv.

Nimeni nu știe, în afara companiilor respective, câtă vreme este păstrat un asemenea conținut după ce a fost șters...

Facebook, mai ales, face asta sistematic, la încurajarea guvernelor. Asta se petrece în mod cu totul netransparent și nimeni nu știe, în afara companiilor respective, câtă vreme este păstrat un asemenea conținut după ce a fost șters. Problema este însă că în cazul în care o asemenea postare ar avea un conținut într-adevăr periculos, ea este ștearsă înainte de a putea fi folosită, de pildă, ca dovadă într-un proces ulterior.

Aici, platformele media ar putea folosi sau s-ar putea inspira din anumite legislații naționale. De pildă, în SUA dovezile care par a indica acte pedofile pot fi păstrate 90 de zile.

Pentru a da un exemplu de cantitatea a ceea ce dispare, în primul trimestru al anului în curs Facebook a șters 6,3 milioane de postări deoarece erau considerate „propagandă teroristă”, 25,5 milioane din pricina violenței și 9,6 milioane pentru răspândirea urii.

În acest timp, milioane de conturi Twitter au fost de asemenea închise din pricina conținutului.

### Vezi și... ### Pandemia și viața privată

HRW a contactat Facebook, Twitter și YouTube, cerându-le să permită arhivarea postărilor șterse, însă cererea nu a fost acceptată. Asta în vreme ce respectivele platforme sociale șterg foarte des postări cu conținut inocent sau rău interpretat. Ceea ce algoritmii Facebook sau YouTube consideră conținut extremist este deseori pur și simplu rezultatul interpretării greșite datorate inteligenței artificiale (AI).