Linkuri accesibilitate

Falsurile mediatice în perioada pandemiei. Cine profită?


Ministra Sănătății, Viorica Dumbrăveanu, s-a văzut nevoită astăzi să vină cu explicații în Parlament, după ce în spațiul public a apărut informația că rudele unor pacienți decedați ar primi bani ca în certificatul de deces să se indice COVID-19 drept cauză. Șefa de la sănătate a respins acuzația ca fiind „denaturată și ofensatoare în adresa personalului medical din prima linie”, precizând că a fost analizat fiecare caz apărut în presă și pe rețele sociale și că învinuirile aduse sistemului medical nu s-au confirmat. De ce reușesc, totuși, știrile false să-și facă loc în spațiul mediatic și, mai mult decât atât, să fie puse pe același cântar cu informațiile veridice?

Falsurile mediatice în perioada pandemiei. Cine profită?
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:05:11 0:00
Link direct

Unul din efectele colaterale ale pandemiei este „infodemia”, astfel numesc experții ploaia de dezinformări și știri false în stare să dezlocuiască uneori informațiile autentice provenite din surse sigure. Cea mai recentă pseudo-informație care ilustrează proporțiile și viteza de răspândire a infodemiei este cea care spune că rudele persoanelor decedate ar primi recompense în valoare de mii de lei dacă acceptă ca în certificatul de deces să fie indicat drept cauză a morții infectarea cu COVID-19.

Viorica Dumbraveanu
Viorica Dumbraveanu

Încercând să dezmintă știrile care se rostogolesc pe rețele sociale, ministra Sănătății, Viorica Dumbrăveanu, a spus următoarele:

„Era vorba de o doamnă care a decedat de COVID, dar reieșind din faptul că avem stigmă și discriminare în comunități, cu adevărat, rudele au aruncat această informație denaturată în spațiul public pentru ca să-l petreacă fără discriminare și criticile abuzive din partea comunității pe cel trecut în neființă”.

O parte din informațiile care ajung în spațiul public sunt rezultatul atitudinii secretoase de care au dat dovadă autoritățile în timpul stării de urgență, e de părere directoarea săptămânalului de investigații „Ziarul de Gardă”, Alina Radu. Jurnalista amintește de răspunsul sec al consilierului primului ministru când a fost rugat să comenteze mesajele false din spațiul virtual ce îi vizau pe șeful cabinetului de miniștri Ion Chicu și ministra Sănătății și care multiplicau ideea că starea de urgență este inutilă. Consilierul Vitalie Dragancea a declarat atunci că instituția nu ar trebui să reacționeze la fiecare minciună și că falsurile nu trebuie discutate. Proporțiile actuale ale informaților false demonstrează că funcționarul s-a înșelat, constată Alina Radu:

„Acum observăm că apar falsuri peste falsuri. Este și problema autorităților că au comunicat foarte prost de la început. Au informat cetățenii insuficient sau i-au dezinformat de multe ori. Acum jurnaliștii se simt obligați, ei, din oficiu, să demonteze aceste falsuri. E foarte muncă pe niște subiecte care nu trebuiau să apară. Dar de vreme ce au apărut, cineva trebuie să facă această muncă de salubrizare a spațiului electronic. Așa cum facem curat în casă, trebuie să facem curat și în informații”.

Efortul presei în demontarea știrilor false devine sisific atunci când tocmai primele persoane în stat cu sau fără voie multiplică informații false. Proiectul media „CU SENS” de mai multe luni lucrează asupra unei rubrici speciale, intitulată „verificat”, în care analizează și verifică declarațiile politicienilor. Jurnalista Liuba Șevciuc, de la „CU SENS”, observă că demnitarii care, pe de o parte, reproșează presei că ar da dovadă de neprofesionalism în știrile despre COVID-19, pe de altă parte, operează cu date false:

„Un astfel de comportament a avut chiar și președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, care a manipulat la greu și a folosit date false despre COVID-19, despre achizițiile făcute de stat pe timp de pandemie. Un alt deputat socialist vizat într-un video făcut de noi a lansat falsuri despre donațiile venite de peste hotare pentru Moldova în timpul pandemiei. Un astfel de comportament din partea politicienilor considerăm că este foarte grav pentru că acești oameni au putere de decizie în această țară și ei ar trebui să activeze în interes public și să fie un model de comportament în societate”.

Chiar și președintele Igor Dodon a manipulat la greu și a folosit date false despre COVID-19...
(L. Șevciuc)

Recent, Serviciul european de acțiune externă a publicat un articol dedicat dezinformării despre COVID-19 în țările Parteneriatului Estic, proiect al Uniunii Europene din care face parte și Republica Moldova. Una din concluzii e că mesajele de dezinformare sunt inclusiv adaptate contextelor locale. În Belarus, Organizația Mondială a Sănătății este acuzată de instaurarea panicii; în Armenia, de dezvoltarea vaccinurilor cu scopul de a reduce populația globală, iar instituții de presă din Georgia susțin că UE a abandonat Italia - toate acestea în contrast cu Rusia și China, care sunt întotdeauna gata să întindă o mână de ajutor.

Jurnalista Asociației Presei Independente, Lilia Zaharia, coordonatoare editorial în cadrul asociației și la portalul „Stopfals.md”, spune că și în Republica Moldova acest laitmotiv și-a găsit adepți și mai ales promotori:

Lilia Zaharia
Lilia Zaharia

„Cred că scopul lor este de a denigra Uniunea Europeană, fiindcă persoanele de rang înalt care promovează aceste mesaje le știm noi că sunt persoane afiliate sentimental sau ideologic de Federația Rusă. Și fiindcă avem un an electoral, în opinia mea, se vrea a fi împărțit electoratul”.

Jurnalistele cu care am stat de vorbă pun speranțe în discernământul oamenilor care finalmente îi vor taxa pe politicieni și demnitari pentru utilizarea crizei sanitare în scopuri electorale.

XS
SM
MD
LG