Omenirea s-a convins că marea provocare a anului 2020 va fi combaterea virusului SARS-CoV-2 care, nu doar că se adaptează la condiții regionale, dar își mai schimbă și „interfața” cu o repeziciune dezarmantă. Iată de ce savanților le este în grijă că un vaccin identificat cu eforturi titanice, până la urmă s-ar putea să fie eficient o perioadă scurtă de timp. Colac peste pupăză, dezinformarea și știrile false au devenit un adevărat obstacol ce zădărnicesc lupta autorităților cu epidemia. Virusul fără îndoială a turnat apă la moara diverșilor căutători de conspirații mondiale și vânători de senzații păstoriți din umbră de regizori abili.
În această săptămână, Serviciul european de acțiune externă a publicat un articol dedicat dezinformării despre COVID-19 în țările Parteneriatului Estic, proiect al Uniunii Europene din care face parte și Republica Moldova. Una din concluzii e că mesajele de dezinformare sunt inclusiv adaptate contextelor locale. În Belarus, Organizația Mondială a Sănătății este acuzată de instaurarea panicii; în Armenia, de dezvoltarea vaccinurilor cu scopul de a reduce populația globală. Mai multe instituții media din Georgia susțin că UE a abandonat Italia - toate acestea în contrast cu Rusia și China, care sunt întotdeauna gata să întindă o mână de ajutor.
Republica Moldova s-a alăturat grupului după ce miercuri, Mitropolia Moldovei a emis o scrisoare în care constata că tehnologia 5G ar fi stat la baza noului coronavirus, iar vaccinul care încă nu există ar urmări de fapt introducerea în corpul uman a unui nanoprocesor, astfel ca indivizii să fie controlați de forțe oculte.
În cadrul unei dezbateri organizate de Atlantic Council din Washington, Liubovi Țîbuliska, din cadrul Centrului media de criză din Ucraina, constată că perioadele de criză reprezintă o oportunitate pentru regimuri autoritare să intervină în politica internă a țărilor vecine. Ea a făcut trimitere la un recent studiu al National Democratic Institute, filiala din Ucraina, potrivit căruia cei mai afectați de știrile false sunt cetățenii din Estul țării, vorbitori de rusă, și cei care nu urmăresc presa tradițională, dar se informează de pe rețele sociale:
„Frica este un teren fertil pentru dezinformare și sfătuim oamenii să folosească surse oficiale de informație, nu grupuri secrete pe Telegram sau Viber. Subiectele cum sunt cele ce se referă la COVID-19 sunt greu de urmărit pentru că implică frică, haos, dezorientare. (...) Am urmărit îndeaproape sursele de informare care răspândesc falsuri și interpretări eronate despre coronavirus, firul roșu duce la unii oligarhi locali, cu legături la Kremlin. Alte instituții sunt create aici, în Ucraina, însă nu este clar cine le finanțează”.
Cetățenii din Belarus s-au pomenit într-o situație și mai complicată, spune Andrei Eliseiev, expert în cadrul centrului EAST – Eurasian States in Transition, de la Minsk. Pe lângă faptul că câteva zeci de surse de informare, descoperite de experții media, au scopul de a dezinforma oamenii, acestor grupuri li se alătură și președintele țării, Alexandr Lukașenka. Această stare de lucruri este periculoasă pentru că liderii politici, în special din țări mai puțin democratice, pot fi aplaudați indiferent de ce spun, constată Andrei Eliseiev:
„În timpul crizei de coronavirus, toate ideile conspiraționiste au suferit mutații, acestea au fost adaptate la situație, dacă pot spune așa. Acum, instituțiile media pro-Kremlin scriu că Țările Baltice sau Ucraina nu reușesc să facă față problemelor legate de COVID-19 și singura șansă ca să iasă din impas e să ceară sprijinul Federației Ruse și că, cel mai probabil, Vestul a creat virusul pentru a duce la bun sfârșit planuri economice și politice ascunse. De asemenea, mai multe instituții de presă au scris că opoziția din Belarus și societatea civilă sunt implicate în campanii de infectare a populației virusul SARS-CoV-2. Din păcate, cetățenii sunt induși în eroare și de președintele țării, ale cărui declarații sunt multiplicate de televiziunea de publică”.
De ce reușesc, totuși, știrile false să-și facă loc în spațiul mediatic și, mai mult decât atât, să fie puse pe același cântar cu informațiile veridice? Pentru că autoritățile întârzie să ofere constant date oficiale despre situația reală în lupta cu pandemia, constată directoarea Internews în Moldova, Corina Cepoi.
Experta amintește că organizațiilor de media din Republica Moldova le-a luat o lună și jumătate să convingă reprezentanții Ministerului Sănătății să organizeze conferințe de presă on-line, cu participarea jurnaliștilor. În lipsa informațiilor oficiale, oamenii se reorientează spre cei care nu au o problemă să disemineze informații neverificate, unele la limita bunului simț.
Pentru că antidot la știrile false și distribuirea acestora încă nu există – gândirea critică și filtrarea informației rămân singurele pârghii care să le vină de hac. Or, în condiţiile în care opt din zece cetățeni moldoveni utilizează internetul pentru a afla noutăți, e de la sine înțeles că stilul de informare a acestor utilizatori devine la fel de important dacă nu mult peste conținutul mesajelor oficiale, ale căror autori continuă să le înveșmânteze în limbajul de lemn al comunicatelor.
