Ibizagate: cariera unui politician descurcăreț

Scandalul izbucnit după publicarea acelui video compromiţător cu liderul dreptei radicale austriece, Heinz-Christian Strache, nu i-a speriat pe alegătorii unor partide naţionalist-autoritare.

William Totok, jurnal de corespondent, 22 mai 2019

Un sondaj publicat luni seară arată că doar 4 la sută din susţinătorii Partidului aşa-zis Liberal (Freiheitliche Partei Österreichs – FPÖ) ar intenţiona să voteze un alt partid. Acest alt partid nu e altul decât cel conservator al cancelarului Sebastian Kurz, Partidul Popular Austriac (Österreichische Volkspartei – ÖVP). Cele 4 la sută, eventual pierdute de partidul naţionalist-autoritar FPÖ, preciza un corespondent al televiziunii germane, s-ar fi dus spre formaţiunea tânărului şi orgoliosului cancelar, Sebastian Kurz care ar acumula acum 38 la sută. Pentru naţionaliştii lui Strache care s-a retras din funcţia de lider de partid, fiind înlocuit interimar de Norbert Hofer (care avea ambiţia să ajungă, în 2016, preşedintele ţării) ar vota în continuare 18 la sută din electorat.

Dezastrul politic provocat de scandalul austriac ar trebui să fie o lecţie pentru toate partidele democratice europene care de dragul puterii încheie alianţe cu formaţiuni radicale de dreapta. Cancelarul Kurz, care întreţine relaţii amicale cu euroscepticul Viktor Orbán şi cu bavarezii conservatori din Uniunea Creştin-Socială (care în prezent se reţin şi nu lansează atacuri împotriva Angelei Merkel) a demonstrat că a ignorat chiar şi istoria recentă ţării sale.

Un experiment similar a eşuat deja odată între anii 2000-2003. Atunci, conservatorii au decis să formeze o coaliţie cu acest partid radical de dreapta care este o creaţie a lui Jörg Haider (fost lider al FPÖ între anii 1986-2000, care a murit în urma unui accidient de maşină, în anul 2008).

Prima alianţă guvernamentală a conservatorilor cu naţionaliştii-autoritari din FPÖ a stârnit atunci proteste internaţionale şi a dus la sancţiuni politico-diplomatice temporare.

Este de remarcat faptul că reeditarea acestui „experiment” de către Sebastian Kurz a fost privită mai degrabă cu fatalism. Şi asta într-un context în care peste tot în Europa partide înrudite cu aşa-zişii liberali austrieci şi-au extins sfera de influenţă şi au devenit un factor de putere în diversele parlamente.

Cel mai bun exemplu este creşterea aderenţei pentru partidul eurosceptic, anti-migraţie şi xenofob, Alternativa pentru Germania (AfD) şi pentru care, potrivit ultimului sondaj, ar vota 12 la sută din electoratul german.

Cancelarul Kurz ar fi trebuit să cunoască şi biografia politică a celui pe care l-a acceptat să fie vice-cancelar în guvernul său.

De-a lungul carierei sale politice, Heinz-Christian Strache s-a evidenţiat nu numai ca un demagog versat, ci şi ca un descurcăreţ intrigant.

Ca rival declarat al lui Jörg Haider, adevăratul părinte doctrinar al FPÖ, care până în anii 1980 a fost un partid de buzunar, Strache a reuşit, pe parcurs, să se impună deja în 2007 ca lider incontestabil. Dezvăluirile legate de simpatiile sale sau ale tovarăşilor săi faţă de neo-nazişti, repetatele deraieri xenofobe şi anti-europene sau contactele cu Mişcarea Identitară nu i-au afectat cariera.

Acel video compromiţător a provocat acum, într-adevăr, o fractură neprevăzută în biografia sa. Nu ar fi de mirare ca după ce se mai liniştesc apele, Strache să reapară din nou pe firmamentul politic în alte straie, dar cu aceleaşi mesaje.