Igor Boțan: Nerespectarea drepturilor minorităților poate fi o piedică în integrarea europeană

Vasile Botnaru în dialog cu comentatorul politic Igor Boțan care analizează chestionarul pentru aderarea la Uniunea Europeană și capitolele la care Republica Moldova este vulnerabilă.

Igor Boțan: Nerespectarea drepturilor omului poate o piedică în procesul de integrare europeană

Europa Liberă: Autoritățile de la Chișinău urmează să-și probeze intenția de a adera la Uniunea Europeană, trecând în revistă performanțele de europenizare a societății moldovenești și, inevitabil, vor ajunge să răspundă la întrebarea: care este atitudinea față de minorități? Ce va trebui să constate Chișinăul, răspunzând la această întrebare?

Igor Boțan: „Republica Moldova trebuie să răspundă chestionarului care a parvenit din partea Uniunii Europene pentru a se vedea dacă țara noastră face față celor trei Criterii de la Copenhaga pentru ca să primească statutul de țară candidat la accederea în Uniunea Europeană. Fără îndoială, cele mai importante întrebări vor ține de statul de drept și de respectarea drepturilor omului. Și aici, în Republica Moldova, trebuie să recunoaștem că avem foarte, foarte multe probleme de rezolvat, în special, problemele legate de respectarea drepturilor minorităților. Și marea problemă pentru societatea noastră este că, din păcate, societatea noastră pare a fi încă arhaică, cu o cultură politică parohială, de aceea s-ar putea ca cazurile de rezonanță de nerespectare a drepturilor omului să fie o piedică majoră în procesul de integrare europeană.”

Europa Liberă: Într-un recent interviu, Angelica Frolov comunica despre sinuciderea unei persoane care și-a schimbat sexul, a fost hărțuită în mediul școlar și și-a pus capăt zilelor, presupune Angelica Frolov, tocmai după ce i s-a umplut paharul răbdării. În acel interviu, Angelica Frolov, cunoscuta activistă în domeniul apărării drepturilor minorităților sexuale, constată că pedagogii sunt intoleranți, că își afișează atitudinea în mediul elevilor, atitudinea negativă față de transsexuali, față de gay, față de lesbiene, or vorbim despre un mediu educat, școlit, care setează, de fapt, viitorii cetățeni ai Republicii Moldova.

Igor Boțan: „Este o mare problemă, dar trebuie să înțelegem că învățătorii, profesorii nu pot fi mai buni decât societatea per ansamblu, pentru că acești profesori rău plătiți, a căror muncă nu mai este prestigioasă se arată în această situație într-o lumină nu cea mai plăcută, dar este problema societății. Profesorii trebuie educați și ei, pentru că lucrurile evoluează, iar drama la care ne referim, sinuciderea unei persoane, sigur că trebuie pe noi toți să ne pună în gardă, în alertă, pentru că vedem un caz care nu poate fi interpretat altfel decât efectul intoleranței societății față de niște oameni pe care noi nu-i înțelegem din simplul motiv că ei simt altfel și din simplul motiv că ei percep lumea altfel, dar asta în niciun caz nu poate fi un pretext pentru o atitudine disprețuitoare sau, mai mult decât atât, o atitudine negativă, activ-negativă.”

Europa Liberă: Cum trebuie să reacționeze autoritățile? Sunt doar câteva luni de la un caz la fel de dramatic, un soldat, hărțuit de colegii de pluton, de armată, a dezertat, pentru că nu mai avea viață în mediul militar și au ieșit la iveală iarăși niște atitudini intolerante. Cei care cercetau motivația îi cereau poze (atenție!), poze doveditoare că, într-adevăr, este gay, că, într-adevăr, acesta este motivul pentru care a dezertat. Mă întorc la întrebare: ce au de făcut autoritățile ca să redreseze această situație?

Igor Boțan: „Reprezentanții autorităților, de orice culoare politică ar fi acestea, înțeleg foarte bine și știu care este profilul societății noastre, așa cum spuneam, o societate arhaică, pentru că trebuie să recunoaștem acest lucru, Republica Moldova peiorativ este numită „satul Europei”, cu o cultură politică parohială. Deci, autoritățile înțeleg acest lucru și încearcă să evite discuțiile pe marginea problemelor pe care le abordăm astăzi.”

Europa Liberă: Și atunci când va bate la ușa Uniunii Europene, oricum va fi întrebată: dar cum stați voi cu minoritățile sexuale, cum stați voi cu toleranța față de minorități în general, cum le ajutați să se integreze sau să nu se simtă marginalizate aceste minorități?

Igor Boțan: „Cu certitudine va fi anume așa și putem ghici cum vor proceda autoritățile care vor spune: „Trebuie să înțelegem că e un proces foarte îndelungat, avem nevoie de planuri de acțiuni, avem nevoie de cercetări științifice, sociologice, avem nevoie de implicarea mediului academic”, așa cum s-a întâmplat nu o singură dată.”

Europa Liberă: Și atunci, Uniunea Europeană nu-i va spune: „Stați voi acolo unde ați fost, în Uniunea Sovietică, în „russkii mir”, în spațiul post-sovietic, unde nu-i obligatoriu să aveți atitudine tolerantă”

Igor Boțan: „Cred că ar fi o reacție nedreaptă, pentru că e vorba de un proces îndelungat. Părerea mea este că cea mai bună soluție ar fi ca eforturile să fie conjugate din partea partenerilor europeni și din partea autorităților din Republica Moldova, dar mă tem că rezultatul va veni foarte greu, fiindcă partidele politice, cei care exprimă voința cetățenilor vor fi foarte reticenți să se implice într-un astfel de proces de dragul câștigării alegerilor. Și atunci înțelegem că e nevoie – și aici cred că Uniunea Europeană împreună cu guvernarea din Republica Moldova poate obține rezultate relativ rapide – ca cel puțin să se elaboreze un fel de cod de comportament pentru profesori, în primul rând, și copiii în școli să fie educați de așa natură, încât cel puțin să înțeleagă că sunt oameni diferiți de, hai să spunem, de majoritatea absolută.

Ei simt diferit, dar acest lucru nu poate în niciun caz să justifice atitudinea discriminatoare față de ei. Cel puțin acest lucru trebuie făcut la început, iar acest caz trebuie să fie unul de referință, fără îndoială, pentru că altminteri, dacă ne orientăm spre procese îndelungate, atunci am putea să ne așteptăm că lucrurile vor rămâne de izbeliște și astfel de drame se pot repeta, dar asta nu ne face cinste nici nouă, chiar în afara procesului de integrare europeană.

Noi ca societate, noi ca o țară care are la bază cultura iudaico-creștină, noi știm din Sfânta Scriptură care este atitudinea față de oameni și dacă credem în Dumnezeu, cei care cred în Dumnezeu, iar orice om este creatură dumnezeiască, deci trebuie să avem îngăduință față de ceea ce a creat natura sau Dumnezeu. E important să fim oameni civilizați, să ne comportăm ca atare și să înțelegem suferințele și năzuințele altora. Da, nu înțelegem cum simt, dar asta nu-i în niciun caz motiv să ne comportăm discriminatoriu față de acești oameni.”