Ucraina va avea nevoie de un ajutor bugetar în 2024 la fel de mare ca anul acesta, a declara sâmbătă ministrul ucrainean de Finanțe, Serghei Marcenko, înaintea unei reuniunii a miniștrilor de finanțe din UE, care a discutat ajutoarele pentru Kiev, relatează Politico.
Anul acesta, Uniunea Europeană acordă Kievului împrumuturi în valoarea de 18 miliarde de euro pentru a acoperi un deficit bugetar estimat la aproximativ 3-4 miliarde de dolari pe lună. Restul este acoperit de grant-urile americane, împrumuturi de la Fondul Monetar Internațional și ajutoare financiare mai mici, obținute prin acorduri bilaterale.
„Pentru 2024, nevoile noastre de finanțare rămâne foarte ridicate”, a spus Marcenko, adăugând: „Nu cred că vom reuși să ne reducem cheltuielile. Totul depinde, desigur, de campania militară, dar nu cred că nevoile noastre vor fi mai mici decât cele 18 miliarde de euro pe care le primim anul acesta”.
Ajutor extern pentru Ucraina, 22 februarie 2022 - 15 ianuarie 2023
În primul an de război, Statele Unite au fost cel mai mare finanțator/donator al Ucrainei : puțin peste 73,1 miliarde de euro, ajutor militar, financiar și umanitar.
- Ajutorul Uniunii Europene se ridică la 54,9 miliarde de euro.
- Nivelul asistenței umanitare a rămas constant în primul an de război, a crescut semnificativ ponderea ajutorului militar și financiar.
- SUA au acordat peste 45 de miliarde de euro ajutor militar. Urmează Marea Britanie cu circa 5 miliarde de euro și UE cu aproximativ 3 miliarde.
- Jumătate din totalul ajutorului american este ajutor militar, restul este sprijin financiar și umanitar.
- UE pe de altă parte, a alocat aproape tot ajutorul său sectorului financiar/umanitar.
- Dacă ajutorul se raportează la PIB-ul unei țări, atunci Estonia este cel mai mare donator al Ucrainei, cu puțin peste 1% din PIB, urmată de Letonia și Lituania. SUA sunt pe locul cinci, după Polonia. (sursă: Kiel Institute, BBC)
Întrebat dacă Uniunea Europeană este pregătită să continue sprijinul financiar pentru Ucraina la același nivel, comisarul UE pentru Economie, Paolo Gentiloni a spus că „cifrele de anul viitor depind de discuția pe care o începem asupra bugetului Uniunea [Europeană], dar, fără îndoială, ne vom continua sprijinul cu aceeași determinare ca și în ultimii ani.”
UE urmează să își revizuiască bugetul în iunie, un exercițiu menit să găsească bani suplimentari pentru o serie de priorități, cum ar fi așa-numita asistență macrofinanciară pentru terțe țări, inclusiv Ucraina și R. Moldova.
Solidaritatea are și limite: cerealele
Uniunea Europeană a aprobat deja, la nivel de ambasadori, prelungirea cu încă un an al regimului de import fără taxe pentru cereale și alte produse agricole din Ucraina, un ajutor substanțial pentru această țară confruntată cu devastările provocate de invazia rusă. Ca să intre în vigoare, acordul mai trebuie aprobat de țările membre și de Parlamentul European, ceea ce nu ar fi posibil dacă nu se rezolvă înainte problema cerealelor ucrainene care au „sufocat” piețele mai multor țări așa-numite din „prima linie”. Polonia, Ungaria, Bulgaria și Slovacia au reacționat luna trecută cu o măsură drastică, interzicând importul de cereale ucrainene, România – afectată și ea direct – s-a abținut pentru moment, declarând că așteaptă o decizie europeană comună.
### Vezi și... ### UE și capcana grâului ucrainean„Pentru economia Ucrainei, exporturile de produse agro-alimentare este o chestiune de supraviețuire”, a spus vice-premiera ucraineană, Olga Stefanișina. „Prioritatea noastră comună ar trebui să fie extinderea suspendării taxelor de import, eliminarea cotelor și renunțarea laa măsurile protecționiste împotriva exporturile ucrainene către Uniunea Europeană”, a mai spus Stefanișina.
Încă din martie, unele țări UE afectate de importurile masive de cereale ucrainene au primit compensații de la Bruxelles în valoare de 56,3 milioane de euro: Bulgaria ar primi 16,7 milioane de euro, Polonia aproape 30 de milioane de euro, iar România numai 10 milioane de euro.
Toate cele trei guverne au declarat că este prea puțin, fermierii au continuat să protesteze iar în aprilie au intrat în vigoarea interdicțiile de importuri.
Protestul fermierilor români în fața reprezentanței UE de la București, 7 aprilie 2023.
La sfârșitul săptămânii trecute, cele cinci țări „din prima linie” au încheiat totuși un acord cu Comisia Europeană, după aproape două săptămâni de negocieri intense, a anunțat comisarul european pentru comerț, Valdis Dombrovskis.
„Sunt bucuros să anunț că am ajuns la un acord politic privind importurile agroalimentare ucrainene în UE. Am convenit cu cele cinci state membre UE vecine și cu Ucraina cum vom aborda situația”, a spus Dombrovskis.
Fermierii vor fi protejați
Comisia Europeană va propune măsuri de protecție de urgență pentru semințele de grâu, porumb, rapiță și floarea soarelui, a spus Dombrovskis, adăugând că ar putea urma și alte produse.
Nu a oferit mai multe detalii cu privire la ceea ce presupun măsurile de protecție, dar diplomații UE spun că importurile acestor produse în cele cinci țări vor fi blocate dacă nu vor fi în tranzit spre alte țări UE sau terțe state.
De asemenea, UE își dublează volumul compensațiilor pentru fermierii celor cinci țări, cu un nou ajutor de aproximativ 100 de milioane de euro.
Este puțin probabil ca știrea să fie primită bine de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a avertizat că restricțiile pe importuri încalcă un acord comercial bilateral între Ucraina și UE.
„Am discutat despre interzicerea importului de produse agricole ucrainene de către mai multe state vecine”, a spus el în urma unui apel telefonic cu președintele Consiliului European, Charles Michel. „Mi-am exprimat îngrijorarea profundă cu privire la astfel de decizii și am subliniat că acești pași reprezintă o încălcare gravă a Acordului de Asociere și a tratatelor fondatoare ale UE”.