Pentru a contracara afluxul masiv de cereale cu care se confruntă, Polonia, Ungaria și Slovacia au decis să interzică sau să limiteze importurile, mergând astfel împotriva reglementărilor europene.
Polonia și Ungaria au anunțat sâmbăta trecută interzicerea temporară a importurilor, pentru a-și proteja interesele propriilor fermieri. Slovacia li s-a alăturat luni, iar Bulgaria miercuri.
Polonia a fost prima țară care a făcut pasul, iar decizia sa s-a dovedit a fi deosebit de radicală: sâmbătă, 15 aprilie, în cadrul unei ședințe electorale, prezentând un vast „plan de sprijin pentru agricultura poloneză”, liderul conservatorului național majoritar, Jaroslaw Kaczynski, a anunțat că guvernul, care sprijină de altfel în mod masiv efortul de război al Kievului, va închide granițele pentru toate produsele agricole ucrainene până la sfârșitul lunii iunie. Nu sunt vizate doar cerealele, cu care silozurile poloneze sunt saturate, ci și practic toate produsele de consum zilnic, de la fructe și legume până la zahăr, inclusiv miere și vin. În aceeași zi, seara, ordonanța a fost publicată în jurnalul oficial polonez și a intrat imediat în vigoare.
Anunțul a fost făcut fără nicio consultare cu Comisia Europeană și nici cu partea ucraineană. Autoritățile maghiare au urmat exemplul Poloniei interzicând, simultan, importurile de cereale și semințe oleaginoase, printre altele. Spre deosebire de Varșovia, Budapesta continuă însă să permită tranzitul mărfurilor ucrainene.
România, o altă țară care a trecut prin proteste ale fermierilor din pricina acestei chestiuni, nu a mers până la a impune o interdicție.
În timp ce Ucraina a recunoscut justificarea preocupărilor fermierilor europeni, autoritățile de la Kiev spun că ucrainenilor le este și mai greu și că se așteaptă la solidaritate din partea europenilor.
Prăbușirea prețului grâului
Luni, 17 aprilie, la Varșovia, după o întâlnire cu omologul său ucrainean, ministrul polonez al Agriculturii, Robert Telus, a declarat că sunt în curs negocieri pentru soluționarea chestiunii tranzitului cerealelor. „Nu ne opunem tranzitului, dar vrem să fim 100% siguri că aceste produse, care ne destabilizează piața, nu vor rămâne în Polonia. Lucrăm la un acord care să garanteze asta.”
Ministrul a lansat un apel către Comisia Europeană, cerându-i să întreprindă „acțiuni în această direcție cât mai curând posibil”. „Vrem să semnalăm Uniunii Europene că avem nevoie și de schimbări în chestiunea tarifelor”, a adăugat el.
Există câteva semne ale atenuării crizei. Înalți oficiali ai UE au condamnat măsurile luate de cele câteva țări est-europene și au promis că vor rezolva problema cu bani - propunând milioane de euro în plus pentru a sprijini fermierii din centrul și estul continentului.
Și, după discuții cu omologii săi polonezi la Varșovia, ministrul ucrainean al Agriculturii Mikola Solski a confirmat miercuri că tranzitul cerealelor și produselor alimentare ucrainene va relua prin Polonia.
Ce poate face UE?
Comisia de la Bruxelles încearcă așadar să stingă nemulțumirile esticilor prin compensații de milioane de euro, însă cererea trebuie să vină explicit de la țara care se consideră lezată. Astfel, în România a stârnit scandal faptul că ministrul agriculturii Petre Daea nu a cerut -- și a primit, desigur -- decât 10 milioane de euro pentru fermierii români.
În martie, comisarul european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, a alocat 29,5 milioane de euro Poloniei, 16,75 milioane de euro Bulgariei și 10,05 milioane de euro României, încercând să sprijine fermierii.
Miercuri, Ursula von der Leyen, președinta Comisiei, a sugerat că un fond de sprijin suplimentar de 100 de milioane de euro pentru fermieri ar putea fi deblocat curând.
UE a reținut fonduri în valoare de 138 de miliarde de euro din ceea ce ar trebui să primească Polonia și Ungaria, într-un efort de a face țările respective să respecte în totalitate statul de drept.
Aici ajungem la ceea ce nu este decât în aparență un paradox: Ucraina este îngrijorată că toată această criza i-ar putea încetini apropierea de UE - realitatea, dată fiind uriașa sa capacitate agricolă, este că dacă ar deveni membru în UE, Ucraina ar putea într-adevăr să “sece” o bună parte din fondurile europene pentru agricultură!
