Cu o lună înainte de summit-ul Parteneriatului estic de la Bruxelles, precedat la mijlocul acestei săptămâni de reuniunea de la Strasborg a comitetului interparlamentar UE – Republica Moldova, Parlamentul de la Chişinău a anunţat că va intensifica procesul de monitorizare a realizării Acordului de Asociere. Anunţul a fost făcut de vicepreşedintele legislativului Iurie Leancă, vinerea trecută, după o nouă şedinţă a Consiliului parlamentar pentru Integrare Europeană.
Guvernul de la Chişinău spune că ar fi pus în practică până acum trei pătrimi din prevederile Acordului de Asociere.
Realizările şi restanţele au fost discutate în parlament în ajunul reuniunii comisiei interparlamentare UE - Republica Moldova, care va avea loc miercuri şi joi la Strasborg.
Vicepreședintele parlamentului Iurie Leancă, care a condus diplomaţia de la Chişinău în 2014 când a semnat Acordul de asociere, a spus că cea mai mare restanţă este reforma justiţiei.
O restanță taxată deja de Comisia Europeană, care în urmă cu două săptămâni a anunţat că nu va transfera ultima tranșă de 28 de milioane de euro Moldovei pentru reforma justiției, din cauză că autoritățile nu au îndeplinit condițiile pentru a primi acești bani.
Printre principalele realizări pe care le-a scos însă în faţă Leancă sunt, între altele, stabilizarea situaţiei din sectorul bancar şi din cel energetic, inclusiv prin votarea şi transpunerea numitului pachet III energetic.
Iurie Leancă a sugerat că autorităţile moldovene vor încerca la Strasbourg şi la summit-ul Parteneriatului Estic de la Bruxelles să restabilească relaţiile cu UE:
„Să avem o relaţie mult mai pozitivă, mult mai productivă, să dispară unele suspiciuni care încă mai există.”
Premierul Pavel Filip nota într-un articol de opinie publicat în 18 octombrie la Euronews.com că al cincilea summit al Parteneriatului Estic programat peste o lună la Bruxelles va fi un moment de întrebări şi decizii cheie pentru viitorul ţărilor asociate – Republica Moldova, Ucraina şi Georgia.
Filip a cerut recunoaşterea aspirațiilor europene ale celor trei state asociate. „În Moldova, într-un context politic în care dacă PSRM pro-rus ar fi la guvernare ar abandona cursul european, un semnal pozitiv din partea UE ar conta foarte mult”, a afirmat Filip.
Premierul a semnat acest articol la o săptămână după ce la o şedinţă comună a parlamentului şi guvernului a admis că nicio tranșă din ajutorul de 100 de milioane de euro promis Guvernului de Bruxelles nu o să ajungă la Chișinău anul acesta şi s-a arătat surprins că oprirea acestui sprijin financiar ar fi fost legată de reforma electorală adoptată la sfârşitul verii de Parlamentul de la Chişinău.
Politologul Dionis Cenuşă spune că autorităţile moldovene vor încerca la summitul Parteneriatului Estic să-şi refacă imaginea şi să recâştige încrederea UE:
„Partea moldovenească va încerca să demonstreze că a realizat reforme, inclusiv folosind cel mai recent raport privind implementarea Acordului de Asociere. scopul guvernării este de a convinge partea europeană că există voinţă politică la Chişinău pentru realizarea acestor reforme, inclusiv din perspectiva de a obţine cât mai rapid asistența macrofinanciară. Există încă neclarităţi vizavi de soarta asistentei, în general. Prin urmare, probabil că se va încerca crearea percepţiei că asistenţa va fi acordată chiar dacă nu în acest an. Probabil cel mai important lucru pentru guvernare este să folosească summitul de la Bruxelles pentru a depune mai multe eforturi în vederea restabilirii imaginii sale.”
Dionis Cenuşă nu crede că în declaraţia finală a sumitului se va face referinţă la o perspectivă europeană clară pentru ţările asociate, inclusiv pentru Republica Moldova:
„Autorităţile de la Chişinău alături de cele de la Kiev şi Tbilisi au făcut lobby comun pentru a obţine o asemenea declaraţie din partea Comisiei Europene. Nu cred că în declaraţia summitului va fi inclusă o perspectivă europeană clară. Oficialii europeni vor reconfirma aspiraţiile europene ale celor trei state şi angajamentul UE de a susţine procesul de integrare europeană prin realizarea reformelor şi aiastenţa necesară pentru a progresa.”
Potrivit unui proiect de declarație al summitului Parteneriatului estic de luna viitoare, ambasadorii Uniunii Europene au acceptat să recunoască aspirațiile europene ale Georgiei, Moldovei și Ucrainei, „așa cum statuează Acordurile de asociere”.
Proiectul de declarație aprobat în 11 octombrie nu conţine vreo referinţă clară la perspectiva de integrare europeană pentru cele trei ţări asociate.