În Esență...

În esență... | Progresul R. Moldova în raportul anual al corupției încă nu e un motiv pentru jubilare

În clasamentul organizației Transparency International privind indicele percepției corupției, Moldova a urcat față de ediția anterioară, unde se afla pe locul 91 în lume, ajungând pe locul 80, cu un scor (42 de puncte) egal cu țara percepută drept cea mai coruptă din UE: Ungaria.

R. Moldova s-a plasat în clasamentul anual al corupției pe locul 80 printre 180 de țări, fiind notificată cu 42 de puncte – cea mai bună poziție de până acum. Asta însă nu poate servi motiv de jubilare la Chișinău, spune Lilia Zaharia-Cravcenco, directoarea Transparency International în Moldova.

Your browser doesn’t support HTML5

Progresul R. Moldova în raportul anual al corupției încă nu e un motiv pentru jubilare

„Raportat la anii precedenți, R. Moldova a făcut un salt mare [în Indicele de Percepție a Corupției - IPC], dar asta nu înseamnă că noi suntem pe un făgaș al bunăstării la capitolul prevenirii și combaterii corupției”, afirmă directoarea Transparency International Moldova (TIM) în podcastul Europei Libere „În esență...”

Raportul anual al organizației Transparency International privind percepția corupției, publicat la Berlin, arată că R. Moldova a ajuns pe locul 80, cel mai bun de până acum, urcând 11 trepte față de anul 2022. R. Moldova a acumulat 42 de puncte dintr-o sută – unde zero semnifică corupție totală, iar „100” – lipsa de corupție. Raportul evaluează gradul de corupție în 180 de țări, iar vecinele Republicii Moldova din clasament, cu aceleași punctaj, sunt China, Ungaria și Macedonia de Nord.
Performanța din acest an a plasat R. Moldova în rândul „țărilor de urmărit”. Printre statele Parteneriatului Estic, R. Moldova se plasează pe locul trei, fiind devansată de Georgia cu 52 de puncte și Armenia – cu 47 de puncte. Media în acest grup de țări este de 40,2 puncte, iar în UE – de 63,6 puncte.

Progresul R. Moldova se datorează câtorva măsuri realizate, inclusiv prin adoptarea unor legi, cum ar fi noua Lege privind accesul la informații, adoptarea Planului Național de Integritate și Anticorupție pe următorii patru ani, o serie de modificări la Codul de procedură penală.

Experta constată în podcast că nu sunt vizibile rezultate pe dosarul numit generic „Frauda bancară”, la modul practic nefiind pedepsite persoanele implicate în „furtul miliardului.”

Dosare „murate” în instanțe

Lilia Zaharia-Cravcenco spune în podcast că dosarele „trenează în instanțele de judecată”, iar pe dosarele de îmbogățire ilicită nu există condamnări. Deși lucrurile s-au mai limpezit în activitatea Autorității Naționale de Integritate (ANI), acestei instituții i se poare reproșa, spune invitata podcastului, că este preocupată mai mult de cazurile de conflict minore. Unele dosare pe conflicte de interese sunt examinate de către magistrați câte 4-5 ani, iar până la o decizie finală cel vizat își încheie mandatul și evită astfel o posibilă revocare pentru ilegalitatea admisă. Această situație „de murare” a dosarelor în instanță descurajează și cetățeanul să apeleze la justiție, spune Lilia Zaharia-Cravcenco.

Eugen Urușciuc, autorul podcastului „În esență...” și directoarea Transparency International în Moldova, Lilia Zaharia-Cravcenco, în redacția Europei Libere.

Stăm foarte bine la adoptat legi, nu și la implementarea lor

Vorbind despre reforma justiției și asigurarea cadrului legislativ anticorupție, directoarea executivă a TIM a spus în podcast, între altele, că R. Moldova stă bine la capitolul adoptării legislației, în timp ce are „multe restanțe” la implementarea legilor.

În contextul reformelor din justiție, invitata podcastului a spus că îi trezește optimism faptul că au fost definitivate noile componențe ale Consiliului Superior al Magistraturii și Consiliului Superior al Procurorului. „Tare sper că aceste schimbări se vor vedea [și vor fi generate] cât mai curând posibil”, spune Lilia Zaharia-Cravcenco.

Alte chestiuni discutate în podcast:

  • Poate servi progresul în IPC a R. Moldova motiv de jubilare pentru autoritățile moldovene, venite la putere pe mesaje anticorupție puternice? Cum se potrivește realitatea moldoveană cu poziția R. Moldova din clasamentul Transparency International.
  • Pe ce segment R. Moldova înregistrează cele mai bune rezultate în combaterea corupției și unde mai sunt multe de făcut?
  • Există vreo legătură între felul în care are loc reforma justiției și locul din clasamentul anual al corupției?
  • Cum s-au schimbat lucrurile la Autoritatea Națională de Integritate și care e menirea nou createi Platforme Anticorupție?
  • Cum poate fi înțeleasă situația că au crescut numărul dosarelor de „îmbogățire ilicită”, dar în ultimii doi ani instanțele nu au pronunțat nicio hotărâre?
  • Cadrul legislativ anticorupție „stufos” vs aplicarea legilor.
  • S-au echilibrat lucrurile după formarea Consiliului Superior al Magistraturii și a Consiliului Superior al Procurorilor?
  • Corupția politică. Își mai găsește loc în partidele moldovene?
  • Cum decurge recuperarea „miliardului furat”? Unde e veriga slabă în procesul de recuperare a banilor fraudați?
  • Care e situația cu achizițiile publice?
  • În câți ani R. Moldova și-ar putea îmbunătăți situația în combaterea corupției, astfel ca să se alinieze țărilor cu cel mai scăzut nivel de corupție?

Podcastul „În esență...” poate fi ascultat pe Apple Podcasts, Google Podcasts, pe Spotify și pe YouTube. Ca și celelalte podcasturi ale Europei Libere – „Reporterii”, cu un episod nou în fiecare zi de luni; „Dincolo de Știri”, în fiecare zi de vineri, și „Laboratorul Social” – în fiecare a doua marți, adică o dată la două săptămâni, și podcastul cu informații și analize la zi – „Pe agendă”.