Vorbind în podcastul Europei Libere „În esență...”, președinta Consiliului Audiovizualului (CA), Liliana Vițu, a spus că se impune revizuirea sancțiunilor în situația în care „ceea ce părea acum câțiva ani o sancțiune rezonabilă acum nu mai este”.
În același timp, șefa CA a spus că viitoarele sancțiuni trebuie „bine gândite”, astfel „ca să nu ducă la dispariția unor posturi din trei amenzi aplicate”.
După cum a relatat în podcast Liliana Vițu, până la sfârșitul anului 2023, ar urma să fie aprobate o serie de modificări la Codul serviciilor media audiovizuale, în special la art. 17 – protejarea spațiului audiovizual național și în ceea ce privește noțiunea de dezinformare, care, introdusă anul trecut, a stârnit discuții controversate.
Ar urma să fie definitivate și trei regulamente – cu privire la conținuturile audiovizuale; a celui privind publicitatea și cel cu privire la licențiere. În curs de elaborare sunt și două metodologii – cu privire la discursul de ură și pentru dezinformare, ambele documente urmând să fie aplicate în activitatea lor de monitorii CA.
„Cred că, în acest an, ceea ce nu era suficient de bine precizat [în legislația audiovizualului] va fi pus la punct”, a spus Liliana Vițu.
### Vezi și... ### Reforma audiovizuală, în dezbatere publică. ONG-uri de media trag un semnal de alarmăO piață „umflată”, influențată încă de oligarhi
Liliana Vițu mai spune că în audiovizualul din R. Moldova mai există reminiscențe ale holding-urilor de odinioară, iar influențele oligarhilor se mai resimt, deși nu atât de pronunțat.
Avem o piață „umflată”, „o piață creată și menținută artificial de holding-urile conectate la fluxurile ilegale și netransparente de bani”, afirmă invitata podcast-ului.
Comparativ cu acum un an, lucrurile în audiovizual, totuși, s-au îmbunătățit mult, dar asta nu înseamnă, potrivit Lilianei Vițu, că nu există în continuare conținuturi problematice. Mai este problema concentrării în mass-media, cea a interpușilor și activitate concertată și cu „rea intenție” a unor posturi care au o influență și audiență foarte mare pe piață.
Întrebată dacă pentru R. Moldova cele 70 de televiziuni și aproape 60 de posturi de radio înregistrate nu ar reprezenta un număr exagerat, șefa CA a sugerat că ar fi o situație improprie pentru o piață mică de publicitate.
„O însănătoșire a pieței mediatice ar trebuie să însemne posturi mult mai puține, dar cu un conținut editorial mult mai bun”, spune Liliana Vițu.
Ea a exemplificat cu țările baltice, unde piața de publicitate este de trei ori mai mare, dar numărul posturilor TV e de trei ori mai mic. Cam așa ar trebuie să se întâmple și în R. Moldova, spune șefa CA.
În Estul R. Moldova, „războiul rece e la el acasă”
Pentru că stânga Nistrului nu este controlat de autoritățile constituționale, spațiul informațional de acolo nu este monitorizat, și, după cum spune Liliana Vițu, „lucrurile sunt absolut catastrofale”, iar „războiul rece e la el acasă.”
Cât privește autonomia găgăuză, și acolo situația este „sensibilă și nuanțată”. Unii operatori prin cablu din Găgăuzia continuă să retransmită posturi rusești, iar în campania electorală pentru alegerea bașcanului au fost observate toate „sperietorile și narativele promovate de F. Rusă”. Autoritățile de la Comrat continuă să elibereze licențe subiecților din audiovizual, în ciuda faptului că acest fapt contravine legislației naționale. La acest subiect, discuțiile cu Comratul sunt „în contradictoriu și puțin constructive”.
### Vezi și... ### Internet din Moldova pentru propaganda rusă | Teleradio-Moldova va avea casă nouăDeficit de programe de divertisment
O altă problemă a audiovizualului moldovean este deficitul de conținut de divertisment calitativ, care să poată concura cu produse similare străine.
„Potențialul creator trebuie să se pupe cu posibilitățile financiare, pentru ca talentele pe care le are R. Moldova să ajungă în conținuturile și programele de la noi și nu peste hotare”, mai spune Liliana Vițu.
*
Podcastul „În esență...” poate fi ascultat pe Apple Podcasts, Google Podcasts, pe Spotify și pe YouTube ca și celelalte podcasturi ale Europei Libere – „Reporterii”, cu un episod nou în fiecare zi de luni; „Dincolo de Știri”, în fiecare zi de vineri, și „Laboratorul Social” – în fiecare a doua marți, adică o dată la două săptămâni, și podcastul cu informații și analize la zi – „Pe agendă”.