„În esență...” | Schimb tacit de deținuți între Chișinău și Tiraspol? Cum a fost eliberat Adrian Glijin

Răpit la 7 octombrie 2020 de către cinci mascați ai mgb-ului [serviciul transnistrean de securitate] în timp ce se afla pe malul Nistrului, Adrian Glijin a povestit într-un interviu pentru podcastul Europei Libere „În esență...” că răpirea, iar ulterior eliberarea sa, ar fi fost legate de condamnarea și, la fel, eliberarea lui Andrei Samonii.

Milițian transnistrean implicat în răpirea unor persoane de pe malul drept, Samonii fusese reținut de organele de drept moldovene și apoi condamnat la 15 ani de închisoare. A fost eliberat de autoritățile de la Chișinău pe 7 aprilie 2023, zi în care – coincidență sau nu – a fost pus în libertate și Adrian Glijin. Acesta fusese condamnat de autoritățile separatiste de la Tiraspol la 13 ani și jumătate de închisoare pentru „trădare de patrie”. El a petrecut în închisorile transnistrene aproape doi ani și jumătate.

Anterior, autoritățile de la Chișinău au dat asigurări, că eliberarea lui Glijin nu a fost negociată cu Tiraspolul. Acesta ar fi căzut sub incidența Codului Penal, afirma vicepremierul pentru Reintegrare, Oleg Serebrian, pentru jurnaliștii de la Chișinău. Vicepremierul a admis, însă, că eliberarea lui Samonii ar fi putut să influențeze eliberarea lui Glijin. Tiraspolul a insistat, anterior, că dosarul Samonii este unul politic.

Cum a fost eliberat Adrian Glijin

În ziua în care a fost eliberat, Adrian a fost chemat la șefii închisorii nr.2 din Tiraspol. Acolo, reprezentanți ai mgb-ului transnistrean l-au întrebat dacă vrea acasă. „Cine nu vrea acest lucru...”, a răspuns deținutul condamnat pe nedrept la 13 ani de închisoare. Unul dintre ofițerii mgb-ului mi-a zis că mă eliberează, întrucât a fost pus în libertate Andrei Samonii și și-a cerut scuze pentru faptul că am fost folosit pentru schimbul lui Samonii, povestește Adrian în podcastul „În esență...”

În jurul orei 15.00, la 7 aprilie, a fost eliberat.

Cei de la mgb l-au dus la mama sa, Vera Glijin. În apartament, povestește Adrian, m-au fotografiat alături de mama. Au trimis fotografia cuiva, iar după un SMS de confirmare persoana respectivă mi-a spus că misiunea sa s-a încheiat, că „noi ne-am ținut de cuvânt”, și-a cerut scuze și a plecat.

În podcast, Adrian Glijin a mai spus că pe durata fabricării dosarului de „spionaj” a discutat și cu ministrul mgb-ului transnistrean. Am înțeles, povestește Adrian, că totul a fost planificat. Au avut nevoie de o persoană care să ridice în public problema mea și această persoană a fost mama [Vera Glijin], a povestit în podcast fostul deținut.

Adrian susține că punerea sa în libertate s-a datorat, în mare măsură, insistenței mamei sale, ajutorului reprezentanților Misiunii OSCE, vicepremierului Oleg Serebrian, avocatului Asociației Promo-LEX și a unor jurnaliști de la Chișinău.

Întrebat dacă a beneficiat de ajutor și susținere pentru a reveni la viața normală după detenție, Adrian Glijin a spus că nu s-a mai interesat nimeni de soarta lui.

A plecat ca să evite o nouă reținere

La trei săptămâni după eliberare, Adrian Glijin a plecat peste hotare. Acum se află în una din țările UE și face demersurile necesare pentru a obține azil, motivând cu persecuții în propria țară.

După ce am fost eliberat, mi-au spus niște cunoscuți că miliția e cu ochiul pe mine și că era în căutare de pretexte pentru a mă reține din nou, a spus Adrian în podcast. Simțeam presiunea miliției: au fost la mama, au speriat-o pe bunica – a povestit fostul deținut.

Adrian a mai spus că vrea să se stabilească definitiv cu familia „în Europa”, pentru că acolo nu va putea fi atins de poliție sau răpit din nou.

Dosar fabricat, „judecată” fără avocat

În podcastul Europei Libere, Adrian Glijin a spus că, la Tiraspol, nu și-a văzut niciodată dosarul. „Îmi dădeau să semnez ceea ce scriau ei, dar eu refuzam de fiecare dată să-mi pun semnătura. De aceea am și fost ținut mai mult de un an singur într-o celulă”, spune Adrian.

Despre „ședința de judecată”, din luna mai 2022, Adrian spune că a fost una foarte scurtă. La ea au fost judecătorul, procurorul și doi de la mgb. Sentința a fost emisă fără prezența avocatului [transnistrean]. După sentință, zice Adrian, mi-am pierdut definitiv liniștea.

Condițiile din închisorile transnistrene

În penitenciarul nr.3, Adrian Glijin a fost încarcerat, vreme de mai bine de un an, singur într-o celulă mică. Aici era bătut fără motiv și putea să nu fie scos afară cu săptămânile. Ieșirile se rezumau la escortarea către mgb.

Ulterior, după ce a fost „judecat”, a fost transferat în închisoarea nr.2, unde regimul era mai lejer. Acolo a fost plasat într-o celulă cu mai mulți deținuți.

Atitudinea administrației penitenciarelor și a gardienilor a fost întotdeauna „foarte negativă” față de el.

Condițiile din închisorile transnistrene sunt precare. Deținuții nu a acces, practic, la asistență medicală. Adrian Glijin a fost monitorizat și a beneficiat de îngrijirile unor medici de la Misiunea OSCE.

Deținuții sunt hrăniți foarte prost. În penitenciarul nr.3 dădeau puțină pâine, iar în afară de mazăre și de varză murată altă mâncare întemnițații nu prea văd. Un pic mai bună era situația în penitenciarul nr.2. „În fiecare vineri mama sau soția îmi transmiteau alimente ca să-mi ajungă pe o săptămână”, a povestit în podcast Adrian Glijin.

Adrian Glijin a mai povestit că relațiile dintre deținuți erau bune. „Au înțeles situația mea. Erau foarte mulți din Moldova, din Ucraina, Găgăuzia. Cei din Moldova și Găgăuzia erau «deținuți răi» pentru ei”, susține Adrian.

„Prin desenele acelea îmi vedeam feciorul”: Cum comunica Vera Glijin cu fiul său întemnițat la Tiraspol

Cele două maluri vor fi împreună

Despre actuala stare de lucruri din regiunea estică a R. Moldova, Adrian a spus că este ca un „концлагерь” [lagăr de concentrare], unde nu funcționează „legile”, iar oamenii pot fi închiși fără vreun motiv.

Totuși, crede Adrian Glijin, cele două maluri se vor reuni. Oamenii de acolo își doresc foarte mult ca cele două maluri să fie împreună și asta pentru că în partea dreaptă legile sunt respectate și nimeni nu poate fi închis fără temei, a mai spus în podcast Adrian Glijin.

***