Your browser doesn’t support HTML5
Invitat în podcastul Europei Libere „În esență...”, expertul asociat în domeniul energetic al comunității Watch Dog, Eugen Muravschi, a analizat starea sectorului energetic, riscurile și scenariile pentru ambele maluri.
Acum încă nu e limpede cum regiunea transnistreană va fi asigurată cu gaze în condițiile în care Kievul a declarat că nu va mai prelungi contractul cu gigantul rus Gazprom privind tranzitul de gaze pe teritoriul Ucrainei către Europa, spune interlocutorul Europei Libere. Contractul expiră la 31 decembrie 2024, iar asta ar bloca și „gazul gratis” pentru regiunea estică separatistă. Aici, însă, e amplasată MGRES, o centrală termoelectrică controlată ilegal de Rusia, care produce energie electrică din gaze rusești și de la care Chișinăul cumpără, la prețuri mai joase față de cele europene, peste 80% din cantitatea necesară malului drept.
Regiunea transnistreană primește, din decembrie 2022, întreg volumul de gaze naturale de 5,7 mil. m3/zi livrat către R. Moldova de Gazprom. Cantitatea a fost alocată malului stâng în scopul producerii curentului la MGRES, inclusiv pentru malul drept al Nistrului. Malul drept cumpără gaze de pe bursele internaționale și nu mai este dependent de Gazprom de aproape doi ani. Până în 2022, ambele maluri ale Nistrului au depins în totalitate de gazul rusesc.
Trei scenarii pentru Transnistria
În podcast, Eugen Muravschi a descris trei scenarii valabile pentru regiunea transnistreană. Primul scenariu: Gazele rusești ar putea fi furnizate în continuare pe ruta actuala, dacă se va ajunge la înțelegerea ca acestea să fie preluate de la granița rusă de intermediari europeni. În acest caz, „păstrarea schemei prin care Transnistria primește gaz gratis este improbabilă”, spune expertul.
Al doilea scenariu, care ar permite asigurarea cu „gaze gratis” a Transnistriei, „depinde strict de voința politică a Moscovei” de a subvenționa în continuare regimul separatist. Acesta prevede că Gazprom-ul – un „instrument politic” al Kremlinului, va furniza gaz prin gazoductul transbalcanic. Acesta ar fi „cel mai realist scenariu”, susține Eugen Muravschi.
Expertul nu exclude și un al treilea scenariu în care Chișinăul și Tiraspolul ar putea ajunge la o înțelegere ca malul drept să pompeze pe cel stâng gaze cumpărate în Occident. Eugen Muravschi spune, însă, că, în acest caz, majoritatea consumatorilor transnistreni nu vor avea capacitatea să achite gazele la prețul real al pieței. Ei achită acum un tarif de aproape zece ori mai mic decât cei de pe malul drept.
Electricitate pentru malul drept
La sfârșitul acestui an expiră și contractul de achiziție a energiei electrice a Chișinăului cu MGRES – centrala din regiunea transnistreană controlată ilegal de compania rusă de stat Inter RAO UES. Invitatul podcastului consideră că malul drept va reuși să prelungească contractul doar dacă centrala va fi asigurată cu gaze. Prețurile curentului produs în stânga Nistrului sunt mai mici decât cele europene, deoarece este produs în baza „gazelor gratis”, amintește expertul. „E ca și cum ai face făină, dar n-ai plăti pentru grâu. E clar că așa îți poți permite să vinzi pâinea cu bănuți. Așa e și cu electricitatea lor [...]”, spune Eugen Muravschi. Expertul mai afirmă că acesta este un „preț himeric”, deoarece adevăratul cost „se ascunde” în datoria de 10 miliarde de dolari acumulată de Moldovagaz.
R. Moldova a consumat, în 2023, peste 4,3 miliarde de kWh. Sarcina de vârf a sistemului electroenergetic depășește 1000 MW în timpul iernii. Această valoare, însă, a fost depășită pe timpul verii din acest an.
Chișinăul – susține expertul Eugen Muravschi – nu-și dorește o „catastrofă umanitară” în regiunea transnistreană în contextul unei eventuale crize de resurse energetice. Nu își dorește la granița sa o „catastrofă umanitară” nici UE, mai susține invitatul podcastului. El menționează că autoritățile moldovene trebuie să fie preocupate la modul cel mai serios de pregătirea unui plan de reintegrare a celor două maluri. Chiar dacă nu va putea acoperi financiar acest proces, partenerii de dezvoltare ai R. Moldova ar putea să-i ofere sprijin, se arată încrezător expertul.
Alte chestiuni discutate în podcast:
- Chișinăul vorbește în termeni optimiști despre felul în care poate trece prin apropiatul sezon rece. Cât de optimistă este comunitatea de experți?
- Radiografia celor mai importante aspecte ale planului Chișinăului pentru iarnă și despre planul pentru situații excepționale în sectorul electroenergetic.
- Chișinăul a instituit „situație de alertă timpurie pe piața gazelor” în legătură cu situația de la Sudja din regiunea rusă Kursk, în contextul incursiunii ucrainene. Prin Sudja trece gazoductul ce asigură cu gaze o serie de țări europene, dar și regiunea separatistă transnistreană. Cum situația de acolo influențează sau va influența R. Moldova?
- Cum ar putea evolua prețurile la gaze pe burse în această iarnă și în următorul an? Cum s-ar putea reflecta acestea în facturile moldovenilor?
- O posibilă agravare a situației în sectorul energetic în regiunea transnistreană ar însemna că, în 2025, ar putea fi luate decizii politice privitor la malul stâng?
- Care va fi în continuare rolul companiei Moldovagaz (controlată de Gazprom) în sectorul moldovean de gaze? Moscova și Chișinăului ar mai putea relua discuțiile pe marginea raportului de audit privind datoriile istorice ale Moldovagaz față de Gazprom?
- Este R. Moldova pregătită să reducă voluntar consumul anual mediu de gaze cu 15%, așa cum prevăd planurile autorităților?
- Ce ar însemnă pericolul „ridicat” de suprasolicitare a liniilor de joasă tensiune, scenariu descris de autorități în planul pentru situații excepționale pe piața energiei electrice? Cine sunt vizați?
- Cum ar putea evolua prețurile la curent în viitorul sezon rece?
Podcastul „În esență...” poate fi ascultat pe Apple Podcasts și pe YouTube. Ca și celelalte podcasturi ale Europei Libere – „Reporterii”, cu un episod nou în [aproape] fiecare zi de luni; „Laboratorul Social” – în zi de marți; „Pe agendă” – în fiecare zi de miercuri și, în fiecare zi de vineri, podcastul de informații și analize „Dincolo de știri”.