Linkuri accesibilitate

Explainer | Pe unde mai vin gazele rusești sau de ce a cauzat „alertă” la Chișinău incursiunea ucraineană în Rusia


Vedere din Sudja, Federația Rusă, 7 august 2024.
Vedere din Sudja, Federația Rusă, 7 august 2024.

Incursiunea forțelor ucrainene în regiunea rusă Kursk, unde se crede că au capturat aproximativ 100 de kilometri pătrați în raionul Sudja, inclusiv o stație de pompare a gazelor, a produs reverberații la Chișinău: autoritățile au introdus stare de alertă timpurie în sectorul gazelor naturale. De ce?

Pentru că gazele naturale rusești pompate la Sudja în sistemul ucrainean de conducte ajung după un drum îndelungat la centrala electrică de la Cuciurgan (MGRES), controlată tot de Rusia, care asigură cea mai mare parte a necesarului de energie electrică al Republicii Moldova.

Autoritățile de la Chișinău au spus de multe ori în ultimul mai mult de un an că R. Moldova nu mai este dependentă de livrările de gaze de la gigantul rus Gazprom. Însă o dependență indirectă rămâne datorită curentului electric produs la Cuciurgan, pe care R. Moldova nu l-a putut înlocui în ultimii ani cu alte livrări din surse mai stabile, sigure și ieftine.

Ce se știe despre capturarea stației „Sudja”

Primele informații că Forțele Armate ale Ucrainei ar fi capturat stația de măsurare a gazelor „Sudja”, prin care se transportă gazul rusesc către Europa, au apărut pe 7 august pe un canal de Telegram apropiat de Ministerul Apărării al Federației Ruse.

Pe 8 august, un consilier al președintelui Ucrainei a declarat, sub protecția anonimatului, că Forțele Armate ale Ucrainei au preluat controlul asupra stației.

Aceasta se află la doar 500 de metri de graniță. Pe acolo, trece gazoductul magistral Urengoi – Pomarî – Ujgorod, o rută cheie și singura care funcționează de când a început invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina.

În 2023, prin stația „Sudja” au fost transportate aproximativ 14,65 miliarde de metri cubi de gaze, aproape jumătate din întregul export de gaz rusesc către Europa, care a fost redus semnificativ după invazie și care este destinat în principal un „prieteni” pe care Rusia îi mai are în UE, ca Ungaria, dar și Republicii Moldova (regiunii transnistrene și MGRES).

Stația de măsurare a gazelor „Sudja”. Vedere de pe Google Earth
Stația de măsurare a gazelor „Sudja”. Vedere de pe Google Earth

Ce măsuri au luat autoritățile moldovene

Pe 8 august, la trei zile după ce forțele ucrainene au întreprins o incursiune în regiunea rusească Kursk, ministerul Energiei a cerut Comisiei pentru situații excepționale (CSE) să instituie starea de alertă timpurie.

Decizia CSE care a urmat neîntârziat a fost motivată prin faptul că la stația de compresare a gazelor „Sudja” au loc acțiuni militare.

Instituirea stării de alertă timpurie, a explicat ministrul Energiei, Victor Parlicov, presupune că există „un anumit risc ce este monitorizat, dar nu se intervine”.

Parlicov a spus că instituțiile abilitate din sectorul energetic vor elabora „un plan de acțiuni pentru situații concrete, în funcție de ce se întâmplă” și a precizat că, pentru moment, nu există „întreruperi” în livrarea gazelor naturale și nici „vreun risc iminent pentru sistem”.

Numai în luna iulie, în R. Moldova au intrat din Ucraina 180,9 milioane de metri cubi de gaze provenind din Federația Rusă. Au trecut prin stațiile de compresare a gazelor „Grebeniki” și „Alexeevka” pentru a ajunge mai departe în regiunea transnistreană.

Ce pârghii în plus aduce guvernului starea de alertă

Nu este totalmente limpede, dar există un precedent. În octombrie 2022, când concernul rus de stat „Gazprom” a redus cu circa 30% volumul de gaze livrate Republicii Moldova, autoritățile de la Chișinău (prin decizia CSE) au adoptat măsuri care prevedeau reducerea iluminatului stradal, a iluminatului decorativ, iluminatului publicitar, dar și niște recomandări privind raționalizarea consumului de curent de către consumatorii casnici.

După alte câteva reduceri ale livrărilor rusești, Tiraspolul a anunțat că întreprinderile mari din regiunea transnistreană vor primi mai puține gaze, inclusiv MGRES, care asigura atunci circa 60% din consumul de electricitate pe malul drept al Nistrului.

Chișinăul a recurs la importuri de energie electrică achiziționată pe piață, în România, dar au fost importuri costisitoare pentru care autoritățile au achitat de trei ori mai mult decât pentru curentul de la Cuciurgan.

Actualmente, 80% din necesarul de consum al malului drept este produs la Cuciurgan. Introducerea stării de alertă timpurie și ridicarea treptată a gradului de alertă, dacă va fi necesar, poate permite guvernului să reacționeze rapid, fără să aibă nevoie de aprobări împovărătoare.

Compania de stat Energocom va putea acționa și ea cu celeritate pentru a cumpăra din nou energie electrică la bursa românească OPCOM, dacă MGRES nu mai poate produce. Cantitatea de curent cumpărată acum de la bursa OCOM acoperă aproximativ 5-8% din necesarul Republicii Moldova.

România a reacționat deja la îngrijorările de la Chișinău și a spus prin ministrul Energiei, Sebastian Burduja, că poate sprijini securitatea energetică a R. Moldova.

Există riscul ca livrările să fie suspendate?

Nu este limpede. În 2022, Ucraina a sistat tranzitul gazelor rusești prin stațiile măsurare „Sohranivka” și „Novopskov”, după ce a pierdut controlul asupra acestora Kiev.

Pierderea controlului asupra punctului strategic Sudja poate constitui foarte bine un motiv pentru ca autoritățile ruse să suspende livrările de gaze prin această stație. Dar este oare interesată să sisteze livrările către „prietenii” de mai la vest? Kremlinul nu a spus nimic deocamdată.

De la Kiev, într-o discuție cu The Washington Post, un consilier al președintelui ucrainean, Volodimir Zelensky, a spus că este puțin probabil ca Ucraina să utilizeze stația pentru a exercita presiuni asupra Rusiei.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

  • 16x9 Image

    Denis Dermenji

    Scriu pentru versiunea de limbă rusă și română a site-ului Europa Liberă Moldova, despre conflictul transnistrean și procesul de reglementare, dar și despre temele de actualitate din R. Moldova. Din 2018 până în 2021 am lucrat la Moldova 1 și Jurnal TV. În 2022,  fiind jurnalist la newsmaker.md, am scris și am filmat reportaje din regiunea Kiev, în timpul invaziei Rusiei în Ucraina.

Previous Next

XS
SM
MD
LG