Constatările, stabilite și publicate de un consorțiu de organizații de informații nordice pe 3 mai, adaugă noi întrebări referitoare la exploziile încă investigate la ora actuală în cel puțin trei țări din Marea Baltică.
Exploziile din 26 septembrie 2022, care au fost semnalate o zi mai târziu de oamenii de știință suedezi, au avut loc într-un sit de pe fundul Mării Baltice, la peste 100 de metri sub suprafață. Conductele construite de ruși, care urmau să aducă gazele naturale rusești direct în Germania, nu erau folosite la momentul respectiv, dar gazul rezidual a explodat și a emanat la suprafață.
### Vezi și... ### Misterul Nord Stream: Ce știm despre exploziile de la gazoductul din Marea BalticăSuspiciunile au căzut inițial asupra Rusiei. Oficialii americani au calificat exploziile drept sabotaj, iar autoritățile europene au declarat ulterior că sofisticarea incidentului a indicat un actor statal cu acces la echipamente complexe de scufundare și detonatoare.
Moscova a acuzat Marea Britanie și țările occidentale de implicare.
În ultimele luni, anchetatorii germani au percheziționat un iaht de croazieră închiriat dintr-un port german care s-ar fi aflat în apropierea locului exploziilor. Percheziția s-a bazat pe suspiciuni că „nava în cauză ar fi putut fi folosită pentru a transporta dispozitive explozive”.
Presa germană a relatat că este posibil ca unele dintre persoanele care au închiriat iahtul să fi prezentat pașapoarte ucrainene pentru identificare. De asemenea, presa germană a relatat că o agenție de informații occidentală anonimă a comunicat agențiilor de securitate europene că un grup de comando ucrainean ar fi responsabil.
Noul raport, publicat la 3 mai de către Yle din Finlanda, NRK din Norvegia, DR din Danemarca și SVT din Suedia, susține că mai multe nave ale marinei ruse, unele dotate cu echipamente de scufundare sau submarine, au fost văzute în apropierea exploziilor cu cinci zile înainte de explozie.
### Vezi și... ### Nord Stream | Suedia anunță că a descoperit urme de explozibiliPrintre aceste nave se numără nava de cercetare navală rusă Sibiriakov, precum și un remorcher și o a treia navă rusă. Remorcherul, numit SB-123, ar fi sosit pe 21 septembrie, cu cinci zile înainte de explozie, și a rămas acolo peste noapte, înainte de a se întoarce spre Rusia.
Această navă fusese identificată anterior de site-ul german de știri T-Online ca fiind una dintre cele șase nave suspectate de implicare în explozii.
După cum raportează radiodifuzorii nordici, navele și-au oprit emițătoarele - dispozitive de tip GPS pe care multe nave din întreaga lume le folosesc pentru a-și transmite amplasamentul.
Cu toate acestea, organizațiile de informații spun că au urmărit mișcările navelor folosind comunicațiile radio interceptate și imagini luate din satelit.
Între timp, ziarul danez Information a relatat săptămâna trecută că armata daneză a făcut 26 de fotografii ale unei alte nave specializate a marinei rusești care naviga în apropierea locului exploziei cu patru zile înainte.
Acea navă a fost identificată ca fiind nava de salvare a submarinelor SS-750, capabilă să transporte un mini-submarin.