În prima jumătate a lunii septembrie 2022, un petrolier sub pavilion grecesc a navigat spre Est, din portul olandez Rotterdam, în Marea Baltică și într-un canal aglomerat, străbătut săptămânal de zeci de nave care se îndreaptă spre principalele porturi germane, rusești și alte porturi baltice.
Datele de urmărire a traficului maritim au arătat că petrolierul s-a oprit la est de o insulă daneză, a plutit în derivă timp de aproape o săptămână în același loc, apoi și-a continuat călătoria spre Est.
Aproximativ două săptămâni mai târziu, un șir de explozii submarine au izbucnit aproape în aceeași locație, distrugând părți ale conductelor Nord Stream 1 și 2, conducte importante pentru livrările de gaze naturale rusești către Germania și alte țări din Europa.
Scurgeri inexplicabile de gaze raportate din gazoductele Nord Stream 1 şi 2
Dezvăluirile privind petrolierul și traseul său au apărut inițial într-un ziar finlandez și apoi, săptămâna trecută, într-un raport de investigație realizat de postul public de televiziune din Danemarca.
Împreună cu informațiile potrivit cărora poliția germană a percheziționat un iaht închiriat într-un port german de către persoane care ar fi prezentat pașapoarte ucrainene, dezvăluirile adaugă noi piese la puzzle-ul misterios privind cauzele exploziilor submarine și comanditarilor acestora, dar nu oferă un răspuns.
Iată ce se știe acum.
Ce anume s-a întâmplat cu conductele?
De ani de zile, gazoductele susținute de Rusia au reprezentat un motiv de dispută între Europa și Statele Unite, care au avertizat că acestea sporesc dependența Europei de energia rusă. Ucraina a fost, de asemenea, un critic vocal și persistent al proiectului - Kievul risca să piardă venituri importante, pe care le obținea din tranzitului gazelor rusești spre Europa prin teritoriul său.
Livrările de gaze au fost reduse de la începutul invaziei la scară largă a Rusiei în Ucraina în februarie 2022, ceea ce a produs consecințe drastice în aproape toate țările europene, care s-au îndepărtat de energia rusească. Conductele nu erau operaționale în momentul exploziilor, dar conțineau gaz.
Pe 27 septembrie, oameni de știință suedezi au spus că au detectat unde seismice provenite de la exploziile produse cu o zi mai devreme, localizate la fundul Mării Baltice, la o adâncime de peste 100 de metri.
Ulterior, armata daneză a publicat o înregistrare video cu un vârtej de gaze la suprafața mării deasupra locului respectiv.
Autorități occidentale au ajuns în cele din urmă la concluzia că gazoductele au fost parțial distruse de explozibili. Oficiali americani au calificat exploziile drept sabotaj, iar autorități europene au declarat ulterior că gradul înalt de sofisticare al operațiunii - în special adâncimea la care ar fi fost plasați explozibilii - indică implicarea unui actor statal cu acces la echipamente complexe de scufundare și detonatoare.
Este implicat un petrolier grecesc?
Luna trecută, ziarul finlandez Verkkouutiset a publicat un articol bazat pe datele de urmărire maritimă; la fel ca avioanele, majoritatea navelor comerciale din întreaga lume poartă transpondere care permit companiilor mamă, asiguratorilor de transport maritim sau agențiilor de aplicare a legii să le urmărească locația.
Datele au vizat nava Minerva Julie, un tanker pentru transportarea produselor chimice și petroliere cu o lungime de 183 de metri, sub pavilion grecesc, care a plecat din portul Rotterdam din Marea Nordului la 2 septembrie. Aceasta a navigat în Marea Baltică, la nord de insula daneză Bornholm, iar trei zile mai târziu a încetat să se mai deplaseze spre Est.
În săptămâna următoare, arată datele de urmărire, nava a plutit în derivă, cu motoarele ba pornite, ba oprite, în imediata apropiere a locului unde, la două săptămâni după aceea, au avut loc exploziile.
Potrivit postului danez de televiziune TV 2, nava s-a deplasat de mai multe ori la mai puțin de 500 de metri de locul respectiv și a trecut pe deasupra conductelor de mai mult de 29 de ori.
Nava și-a continuat apoi drumul spre Est, oprindu-se la Tallinn, capitala Estoniei, pe 14 septembrie, iar mai târziu a navigat spre Sankt-Petersburg, în Rusia.
Experți în domeniul maritim au declarat că nu este ceva neobișnuit ca o navă să se oprească în mijlocul călătoriei și să plutească în derivă într-o anumită locație, pentru o anumită perioadă de timp, de exemplu, în așteptarea unor noi ordine de navigație din partea proprietarilor corporativi.
Proprietarul petrolierului grec Minerva Marine, cu sediul la Atena, nu a răspuns imediat la o solicitare de comentarii din partea RFE/RL.
Dar compania a emis o declarație ca răspuns la solicitările anterioare ale presei, confirmând că nava a plutit în derivă, în locația indicată de datele maritime, și spunând că aceasta aștepta ordine de călătorie.
De asemenea, TV 2 a semnalat un reportaj anterior al jurnalistului rus Aleksandr Nevzorov, care a afirmat că unul din coproprietarii Minerva Marine s-a întâlnit în trecut cu înalți oficiali ruși, inclusiv cu președintele Vladimir Putin. Iar oficiali ucraineni au afirmat că această companie a transportat cărbune și petrol rusesc, încălcând sancțiunile Uniunii Europene.
Rusia a negat că s-ar afla în spatele exploziilor.
Ce au găsit autoritățile germane pe iahtul închiriat?
În ianuarie 2023, autoritățile federale germane au percheziționat un iaht de croazieră care fusese închiriat în portul german Rostock. Nava a fost identificată ulterior ca fiind Andromeda, un iaht de croazieră de 15 metri.
Percheziția iahtului, au spus anchetatorii germani într-un email expediat către RFE/RL pe 8 martie, a fost efectuată în baza suspiciunilor că „nava în cauză ar fi putut fi folosită pentru a transporta dispozitive explozive” folosite în atacuri.
„Evaluarea urmelor și obiectelor confiscate este în curs de desfășurare”, au precizat aceștia, adăugând că „declarații fiabile, în special în ceea ce privește o implicare la nivel de stat, nu pot fi făcute în prezent”.
Presa germană, inclusiv Der Spiegel și Die Zeit, a relatat că Andromeda a fost închiriat de un grup de șase persoane, dintre care unele au prezentat pașapoarte ucrainene pentru identificare, și a plecat din portul german Rostock la 6 septembrie 2022. Entitatea care a închiriat nava a fost o companie poloneză deținută de doi ucraineni, potrivit Die Zeit.
Anchetatorii au găsit, de asemenea, urme de explozibili pe o masă din cabina iahtului.
Die Zeit, care a colaborat cu radiodifuzorul german ARD și cu alte mijloace de comunicare, nu a precizat sursele informațiilor sale, dar a spus că acestea se află în mai multe țări.
Ziarul Sueddeutsche Zeitung a relatat, pe 12 martie, că unii dintre membrii grupului ar fi putut prezenta pașapoarte bulgare.
Se crede că Andromeda, care este suficient de mică pentru a nu avea la bord dispozitive de urmărire maritimă, a plecat din Rostock pe 6 septembrie și a făcut două escale în zilele următoare: într-un alt port german, Wiek, și pe o altă insulă daneză, Christianso, au relatat Die Zeit și The Wall Street Journal. Christianso este situată la aproximativ 30 de kilometri nord-est de Bornholm.
Nu există niciun indiciu al vreunei legături între nava Minerva Julia și yahtul Andromeda.
Și atunci, cine a comis atacul?
Acest lucru este încă foarte neclar.
Presa germană a relatat că, la scurt timp după explozii, o agenție de informații occidentală anonimă a comunicat agențiilor de securitate europene că un grup de comando ucrainean ar putea fi responsabil.
Dar, potrivit Sueddeutsche Zeitung, informațiile, despre care se spune că ar fi venit de la CIA, s-au bazat pe „comunicații rusești interceptate” și au fost respinse.
The New York Times, citând oficiali americani anonimi, a relatat la 6 martie că informațiile sugerau că un „grup pro-ucrainean” era responsabil și că explozibilii au fost probabil plasați cu ajutorul unor „scafandri experimentați care nu păreau să lucreze pentru serviciile militare sau de informații”.
„Revizuirea informațiilor recent colectate sugerează că [posibilii autori] erau opozanți ai președintelui rus Vladimir Putin, dar acestea nu specifică cine sunt membrii grupului și cine a dirijat sau a finanțat operațiunea”, a scris publicația.
Guvernul ucrainean a negat anterior orice implicare în explozii. Articolul din The New York Times a provocat o replică din partea unui consilier de rang înalt al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, Mihailo Podoleak, care a repetat că Ucraina nu are nimic de-a face cu incidentul.
Între timp, Times of London, în aceeași zi în care anchetatorii germani au confirmat percheziția de pe Andromeda, a arătat cu degetul spre o „figură influentă” care a finanțat operațiunea de sabotaj, „care a implicat un iaht, scafandri de elită, pașapoarte false și procurarea de materiale explozive disponibile doar pentru industria gazului și a petrolului cu o licență specifică și cu costuri mari”.
„Dacă te uiți la aceste detalii, cum ar fi faptul că au plecat acolo cu un iaht mic, în condițiile lunii septembrie, în acea zonă, totul sună puțin cam... aventuros”, a declarat Julian Pawlak, cercetător asociat la Institutul german pentru apărare și studii strategice din Hamburg.
Pawlak a citat, de asemenea, rapoarte anterioare ale unor oficiali europeni, potrivit cărora ar fi fost nevoie de câteva sute de kilograme de explozibil pentru a provoca daunele observate la conducte.
„Cum ar fi fost să faci acest lucru, ei bine, ar fi interesant...”, a declarat el pentru RFE/RL.
„Sună ca și cum ar fi fost un grup profesionist, cu acte de profesioniști și toate cele, și totuși se pare că nu sunt atât de profesioniști”, a spus el. „Ei lasă astfel de dovezi oarbe pe masă?”.
Ce se întâmplă cu Seymour Hersh?
La începutul lunii februarie, Seymour Hersh, un jurnalist american de investigații, câștigător al Premiului Pulitzer, a publicat pe blogul său de pe Substack un articol în care susținea că gazoductele Nord Stream au fost aruncate în aer de Statele Unite ale Americii.
Articolul din 8 februarie a atras multă atenție și a fost preluat rapid de oficialii ruși, dar a atras și numeroase critici, printre altele, pentru că se baza pe o singură sursă anonimă.
Cercetători open-source de la Bellingcat și alte organizații de investigație au invocat datele privind traficul maritim și alte detalii pentru a argumenta că articolul lui Hersh avea lacune majore.
Într-un interviu publicat pe 13 martie, șeful Consiliului de Securitate al Rusiei, Nikolai Patrușev, cunoscut pentru faptul că susține teorii ale conspirației despre Occident, a negat din nou implicarea Rusiei și a sugerat, fără a furniza dovezi, că în spatele exploziilor s-ar afla fie Statele Unite, fie Marea Britanie.
Alții care au exprimat suspiciunea că Statele Unite ar fi responsabile au amintit de o declarație a președintelui american Joe Biden, care, cu doar câteva zile înainte de invazia Rusiei din 24 februarie 2022, a declarat: „Dacă Rusia invadează, ceea ce înseamnă că tancurile și trupele trec din nou granița Ucrainei, atunci nu va mai exista Nord Stream 2. Îi vom pune capăt”.
Pe 8 februarie, purtătoarea de cuvânt a Consiliului de Securitate Națională al Casei Albe, Adrienne Watson, a respins afirmația din articolul lui Hersh ca fiind „absolut falsă și o ficțiune completă”.
Între timp, fostul ministru polonez de externe Radoslaw Sikorski a postat pe Twitter, în aceeași zi în care au apărut primele informații, o fotografie de la locul exploziei, spunând următoarele: „Mulțumesc, SUA”. Ulterior, el a șters tweet-ul.
