Your browser doesn’t support HTML5
În Germania continuă demonstraţiile de solidaritate cu Ucraina. Zeci de mii de oameni au participat în numeroase oraşe la acţiuni de protest, condamnînd războiul declanşat de regimul lui Vladimir Putin.
De remarcat este rolul pe care-l joacă în acest context şi intelectualii. Numeroşi scriitori germani au condamnat invazia şi au cerut încetarea imediată a agresiunii. Acestui cor al indignării s-au alăturat şi numeroşi scriitori ruşi care nu şi-au părăsit ţara. Presa germană a publicat de exemplu apelul unor scriitori în care se spune: „Astăzi se foloseşte limba rusă de către statul rus pentru a incita la ură şi pentru a justifica războiul condamnabil contra Ucrainei”. Între semnatari apelului se află şi cunoscutul scriitor rus Vladimir Sorokin, cît şi Svetlana Alexievici. Duminică, Laureata Premiului Nobel pentru Literatură, din Belarus, a participat la o amplă manifestare a Festivalului Internaţional de Literatură din Berlin. Într-o intervenţie difuzată şi pe internet, ea atras atenţia asupra dimensiunii ideologice a regimului Putin:
### Vezi și... ### 8 martie are chip ucrainean, la Chișinău„Astăzi putem spune că asistăm la naşterea unui fascism rus”. Inspirat din teoria dughinistă a eurasianismului expansiv şi imperialist, Putin deformează istoria, vorbind despre „denazificarea” Ucrainei. Scriitorul Vladimir Vertlib subliniază într-un eseu, publicat în ziarul „Jüdische Allgemeine” că Putin „a creat o imagine hibridă, postmodernă, a unui duşman, întruchipat de o ‚juntă fascist-evreiască’, care, din 2014, ar guverna Ucraina”. În acelaşi timp, afirmă Vertlib, „se ignoră faptul că preşedintele Volodomir Zelenski este de origine evreu, că limba sa maternă este rusa, că a fost actor şi regizor de limbă rusă care şi-a cîştigat notorietatea prin intermediul televiziunii ucrainene”.
Într-un apel, intitulat „Inamicul se numeşte Putin, nu Puşkin”, PEN-clubul din Germania s-a pronunțat împotriva boicotului scriitorilor ruși. „Centrul PEN german salută toate măsurile care sînt de natură să slăbească economia de război a Rusiei și să ostracizeze pe plan internațional regimul Putin.” Apelul este o reacţie la anumite excese publicistice şi administrative prin care se pierde din vedere că vinovat de război este regimul putinist şi nu poporul rus.
În ultimele zile au fost semnalate efecte colaterale îngrijorătoare care perturbează buna vecinătate cu persoane originare din Rusia care trăiesc în Germania. Incidente neplăcute au fost înregistrate chiar şi între elevii şi elevele care frecventează şcoala internaţională Lomonosov din Berlin. Elevii provin din familii originare din Rusia şi Ucraina sau din familiile unor etnici germani din fosta Uniune Sovietică. Într-un reportaj difuzat de postul berlinez de televiziune, RBB24, un copil a povestit despre teama de a mai vorbi în public în limba sa maternă:
„N-am îndrăznit să vorbesc în limba rusă pe stradă pentru că erau foarte mulţi oameni şi cineva dintre ei ar putea să ne atace”.
Despre frica de a mai vorbi în public în limba rusă a relatat şi jurnalista Valeria Petrova care lucrează pentru un post public de radio regional (SWR), din Germania. „Este războiul lui Putin, nu al nostru”, a subliniat într-un interviu jurnalista care s-a născut în Rusia. În acelaşi interviu mai spune că de cînd trăieşte aici şi-a însuşit şi mentalitatea germană.
Potrivit televiziunii ARD, poliţia din mai multe land-uri federale a înregistrat şi infracţiuni. Ar fi vorba despre atacuri asupra unor persoane care vorbesc în limba rusă şi despre inscripţionarea unor vitrine şi stricăciuni provocate în cîteva magazine.
Criticînd astfel de excese, ministra de interne, Nancy Faeser, şi cea de externe, Annalena Baerbock, au declarat că războiul de agresiune este războiul lui Putin şi nu războiul oamenilor cu rădăcini în Rusia care trăiesc în Germania.
### Vezi și... ### Invazia rusă în Ucraina, ziua 13 | ONU: două milioane de refugiați ucraineni