Astăzi, la Chișinău, a avut loc prezentarea Indicelui Parteneriatului Estic pentru 2015-2016, realizat cu sprijinul mai multor instituții europene. Este a patra ediție a studiului care prezintă evoluția paralelă a agendei integrării europene în cele șase țări din Parteneriatul Estic. Deși Republica Moldova este printre fruntașii acestui index, alături de Ucraina și Georgia, asta nu înseamnă că au fost înregistrate progrese semnificative, spun experții.
Your browser doesn’t support HTML5
Moldova, de la istorie de succes - la stat capturat
„De la istorie de succes - la stat capturat” - este doar una dintre constatările experților care au colaborat la realizarea Indicelui Parteneriatului Estic, pentru anii 2015-2016.
50 de specialiști au analizat mai multe domenii, printre care justiția, respectarea drepturilor omului, independența mass-media, lupta împotriva corupției, ca să creeze o așa-zisă „radiografie” a evoluțiilor în paralel, timp de un an, a situației din R. Moldova, Ucraina, Georgia, Armenia, Azerbaidjan și Belarus.
A devenit oare mai aproape R. Moldova de Uniunea Europeană?
Directoarea adjunctă a asociației pentru democrație participativă ADEPT Elena Prohnițchi, care a coordonat echipa de experți naționali, spune că Republica Moldova stă bine la capitolul adoptării legilor, dar are carențe la implementarea lor.
„Practic, nu putem spune că avem o anumită apropiere. Mai degrabă, în anumite domenii sunt regrese care sunt comune pentru toate statele, pentru toată regiunea. Faptul că noi ne-am plasat primii în acest indice nu este un indicator că noi suntem pionieri în implementarea reformelor și în dezvoltarea democratică a statului. Pentru că regrese au fost înregistrate în toate statele.”
De la stânga, la dreapta: Denis Cenușa, Iulian Groza, Daniela Cujba, Alina Doroftei
Datele Indicelui arată că perioada 2015-2016 a fost una de turnură pentru situația din țară. Criza politică, scandaluri de corupție și valul de proteste anti-guvernamentale au fost evenimente care au marcat agenda integrării europene. În pofida declarațiilor Guvernului care insistă pe o apropiere cât mai mare de UE, autoritățile s-au văzut nevoite să-și canalizeze eforturile pentru a recâștiga încrederea donatorilor, în detrimentul realizării angajamentelor promise, se arată în raport.
Există și reforme cu mult potențial, dar care nu au fost duse până la capăt. Schimbări superficiale au fost realizate în sectorul audiovizual și în domeniul transparenței partidelor politice și finanțării campaniilor electorale, după cum se menționează în studiu. Cele mai importante aspecte ale reformei justiției și lupta anticorupție rămân în continuare fără îmbunătățiri semnificative. Lipsa unor schimbări în aceste sectoare o arată și scăderea drastică a nivelului de încredere a populației în justiție. Datele unor sondaje arată că în 2011 nu aveau încredere în justiție circa 67% din cetățeni, cifră care a ajuns la 90% în 2016.
Daniela Cujba, șefa direcției Integrare Europeană MAEIE: „Cred că obiectivele pentru 2020 vorbesc de la sine. Or, Parteneriatul Estic este în proces de evoluție. Sunt evenimente care se produc în timp, care se ajustează priorităților statelor partenere, care se ajustează realităților din UE și posibilităților pe care el creăm împreună.”
Principalul instrument al propulsării reformelor și al respectării angajamentelor față de UE continuă să fie asistența financiară, la care se deblochează accesul doar dacă se respectă anumite condiții formulate de donatori, subliniază experții.
Iată ce spune ofițerul politic Alina Doroftei de la delegația UE în Republica Moldova:
„Dintotdeauna asistența UE a fost acordată având ca beneficiar ultim cetățeanul Republicii Moldova, dar gradual, din ce în ce mai mult, asistența noastră acum e orientată spre proiecte și programe care sunt targhetate mult mai specific pe cetățean, pe sprijinirea autorităților locale, a actorilor din societatea civilă. Procesul acesta a fost întărit în ultimii ani și în continuare vor fi dimensiuni care vor deveni mai pregnante în asistența UE.”
Procesul de reforme, în special când vorbim de statul de drept, de funcționarea democrației și de drepturile omului este un proces continuu, care nu poate avea loc peste noapte, spune directorul executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene Iulian Groza:
„Dacă vrem să schimbăm o anumită dinamică, percepție la nivelul RM și în raport cu partenerii, sigur că trebuie să punem mai mult accent pe modul în care funcționează justiția în RM. Aceasta nu trebuie să fie selectivă, trebuie să fie imparțială, eficientă... Aprecierile asupra acestor aspecte se vor face în dependență de rezultatele, de acțiunile concrete care vor fi îndeplinite de autorități.”
Dacă guvernanții nu vor ține cont de recomandările Uniunii Europene, Republica Moldova riscă să părăsească vecinătatea Ucrainei și a Georgiei - țări cu cele mai importante succese din cadrul Parteneriatului Estic - și să ajungă la coada clasamentului.