Europa Libera: Domnule Hökmark, dacă ar fi sa faceti o apreciere asupra anului politic 2017, asupra relatiilor dintre Uniunea Europeana si tarile Parteneriatului Estic, care ar fi concluzia dumneavoastra? Care ar fi evenimentul anului 2017?
Gunnar Hökmark: „Cred ca evenimentul anului a fost summitul Parteneriatului Estic de la Bruxelles, din luna noiembrie, unde unui numar de tari le-a fost facilitat accesul mai rapid in Uniunea Europeana. In o parte dintre aceste tari este implementat deja regimul de liberalizare a vizelor. Prin urmare, putem vorbi de foarte multe realizari in 2017, in ciuda faptului, ca exista o anumita frustrare de ambele parti. Tarile din Parteneriatul Estic trebuie sa faca mai mult petru instaurarea statului de drept, lupta anti-coruptie, toate acestea pentru a consolida democratia.”
Europa Libera: Credeti ca partenerii au mai mult de lucru, si nu Uniunea Europeana in relatie cu ei? Altfel spus, Uniunea Europeana a contribuit mult, a ajutat mult, iar acum asteapta rezultate?
Gunnar Hökmark: „Cred ca toate aceste au fost mentionate in angajamentele pe care cele doua parti si le-au asumat in cadrul mai multor acorduri si rezolutii. Dar mi-ar placea ca Uniunea Europeana sa aiba un mesaj mai clar, si anume: Orice tara europeana poate deveni membru al Uniunii Europene. Acest mesaj, fie nu a fost exprimat foarte clar dintodeauna, fie a fost golit de continut. Dar, repet, orice tare europeana, are perspectiva aderarii la Uniunea Europeana.”
Europa Libera: Nici un cuvant despre conflictele inghetate in declaratia finala a summitului Parteneriatului Estic din noiembrie. Este bine, este rau? In ultimii ani UE a deplans ineficienta formatelor actuale de negociere, de la Transnistria la Nagorno-Karabach. Dar nimic nu a fost facut pentru gasirea unor formate mai bune.
Gunnar Hökmark: „Cred ca situatia este foarte complicata din mai multe motive: de indata ce UE intervine intr-un fel sau altul pentru gasirea unor solutii, si ma refer mai ales la Nagorno-Karabach, pare ca UE este de partea uneia sau altei parti, or noi nu ne dorim asta. Noi dorim sa facilitam cooperarea, atat intre noi si aceste tari, cat si intre ele. Acesta este de fapt principalul nostru obiectiv sa apropiem aceste tari intre ele. Aceasta cooperare poate facilita gasirea unor solutii pentru conflictele inghetate.”
Europa Libera: Stiu ca in ultimii ani v-ati concentrat atentia pe Georgia. Va schimba fundamental lucrurile in Georgia aplicarea noului Partenerial Estic Plus, gandit pentru Moldova, Georgia si Ucraina?
Gunnar Hökmark: „Cu siguranta va produce schimbari fundamentale, nu doar in Georgia, dar si in Ucraina si in Moldova. Stiind ca poti avea cooperare din ce in ce mai extinsa cu UE, guvernele pot transmite un mesaj foarte clar cetatenilor, respectiv ca noi, UE, suntem pregatiti sa facem ami mult petru ei, pentru ca, cu cat mai multe lucruri sa intampla, in tara in plan real – lupta impotriva coruptiei, o justitie dreapta etc. – toate acestea reprezinta un mesaj clar din partea structurilor statului, care va fi bine primit de cetateni, dar si de catre noi, fapt care ne va stimula sa oferim mai mult. Vedeti, relatia noastra cu aceste trei tari este foarte importanta, dar, din punctul meu de vedere, cred ca ar trebui incluse si Belarus si Armenia si Azerbaidjan. In aceste tari avem probleme mai profunde decat in Ucraina, Moldova si Georgia care pot fi rezolvate doar acolo, doar de catre cetatenii si politicienii locali.
Democratia, lupta impotriva corruptiei si independenta de Rusia, sunt chestiuni care trebuie rezolvate de oamenii de acolo, nu de noi. Mesajul catre toate tarile din Parteneriatul Estic este ca sa ofere rezultate din ce in ce mai multe in privinta preconditiilor convenite cu UE. Trebuie sa faca eforturi si sa mearga mai departe pentru avea mai multe oportunitati in relatia cu UE. Noi nu conditionam sprijinul nostru decat cu solicitarea ca pentru acest sprijin sa existe o baza democratica solida.”
Europa Libera: Ati mentional relatia acestor tari cu Rusia. Sigur, toti stim ca fostele state sovietice trebuie sa faca fata unui razboi hibrid, propagandei si altor amenintari ascunse. Pe de alta parte, o parte din populatia acestor tari, vorbitoare de limba rusa, mai ales ca urmare a perioadei sovietice, ca urmarea faptului ca au trait si s-au dezvoltat in perioada sovietica, se indentifica cu Rusia si sunt de partea Rusiei. Ca atare, cerand acestor tari sa fie independente de Rusia nu le cerem, poate, si cetatenilor lor sa renunte la o parte din indentitatea lor?
Gunnar Hökmark: „Cand am spus sa fie independenti, m-am referit la independenta fata de regimul politic de la Moscova. Eu cred ca toate aceste tari trebuie sa aiba o relatie foarte buna cu Rusia, dar cand am folosi cuvantul „dependent”, m-am referi la insuficienta suveranitate pe care o au. Aceste tari trebuie sa faca totul pentru a fi natiuni independente si suverane.
Noi nu dorim ca fie dependente de UE. Noi vrem sa fie independente si suverane si sa dezvoltam impreuna diferite forme de cooperare bazate pe vointa poporului. Acest fel de cooperare este cea ce isi doreste UE.
Regimul de la Kremlin este profud corupt si folosetste variate structuri pentru a promova nationalismul ...
Noi nu dorim ca aceste tari sa fie dependente de Bruxelles, dar nici de Moscova. Cu atat mai mult ca actualul regim de la Moscova nu accepta statul de drept. Regimul de la Kremlin este profud corupt si folosetste variate structuri pentru a promova nationalismul. Le dorim statelor din Partenerialul Estic sa foloseasca toate oportunitatile care le sunt oferite si sa ia in serios toate provocarile, cu care se confrunta.
A fi vobitor de limba rusa in Moldova sau Ucraina, nu inseamna ca trebuie sa renunti la acest lucru, daca tara ta dezvolta o cooperare mai extinsa cu UE. In o serie din tarile membre ale UE, exista minoritati ruse, cetateni care au limba materna limba rusa. Dar chiar daca sunt vorbitori de limba rusa, nationalitatea lor ramane estoniana, finlandeza, suedeza. Ei nu apartin Rusiei. Faptul ca daca vorbesti limba unei tari, nu inseamna ca esti cetateanul acestei tari. Exista in Finlanda vorbitori de limba suedeza, dar asta nu-i face pe ei suedezi. Sunt finlandezi apartinand minoritatii suezede din Finlanda. Atat. Haideti sa nu amestecam diferite legatur intre culturi si traditi cu politica. Haideti sa nu amestecam aceste lucruri cu ideea că orice tara trebuie sa fie independenta si suverana.”
Europa Libera: In declaratia finală a summitului se spune, citez „UE a creat 10.000 de locuri de munca, a școlit 20.000 de oameni, si a acordat imprumuturi de peste 200.000 EUR petru aceste tari.” UE a construit drumuri, scoli, gradinite. Cum va explicati faptul ca popularitatea UE scade in loc sa creasca?
Gunnar Hökmark: „Cred ca o mare parte a societati vrea relatii mai stranse cu UE. Cred ca pentru ei democratia, libertatile, statul de drept, sunt legate de UE. Poate unii se tem de ceea ce considera o noua cultura, o noua relatie, cea cu UE, si se simt mai confortabili cu vechii parteneri. Principala probleme este ca guvernele din aceste tari, nu i-au informat ca marea parte din sprijinul pe care il primesc, este din partea UE. O mare parte a comertului este cu UE. Si, sa nu uitam, daca nu ar fi fost un sprijin masiv in aceste tari pentru democratie si schimbare, nu ar fi fost posibil sa semnam acordurile de asociere.”
Europa Libera: Haideti sa privim catre 2018. Cum va fi noul an, din punctul dumneavoastra de vedere?
Gunnar Hökmark: „Cred ca ar fi bine, daca am ajunge la o normalizare in situatia din Georgia insemnand stabilizarea statului de drept, presa libera etc. Georgia, spre exemplu, poate face atatea lucruri, pentru a imbunatati situatia din tara. Un mesaj clar, adresat ocupatiei rusesti din Osetia de Sud si Abhazia, ar fi de dorit in 2018. Rusii trebuie sa se retraga de acolo! Acesta ar trebui sa fie mesajul.
In privinta Ucrainei, trebuie sa insistam referitor la coruptie. Le oferim toate oportunitatile, ii vom ajuta, dar trebuie sa lupte impotriva coruptie pentru ca altfel, bani nostri nu vor ajunge la cetateni. Acelasi lucru si pentru Moldova.
Apoi, mi-as dori ca liderii din Azerbaidjan si Belarus sa inteleaga ca trebuie sa lase trecutul si structurile din trecut in urma, pentru ca acestea ii impiedica sa mearga catre viitor. Iar in Armenia, mi-as dori sa vad mai mult curaj in relatiile cu UE pentru ca aici sunt valorile lor de patrimoniu. Este valabil si pentru Moldova, Ucraina, Georgia… Aici este familia lor. Ele nu sunt Europa nouă, nu sunt Europa veche, ele sunt Europa străveche.”
