Inflația în 2022: facturi mari, consum redus și scoaterea valutei de „sub saltea”

Economiștii de la Centrul Analitic Expert-Grup anticipează că în acest an se va menține rata mare a inflației sau de creștere a prețurilor, în jur de 14%, comparabilă cu cea din ultimele luni, iar de vină, întâi de toate, e majorarea tarifelor la gaze.

Inflația în 2022: facturi mari, consum redus și scoaterea valutei de „sub saltea”

Vor avea de suferit îndeosebi gospodăriile casnice, unele domenii sensibile din sectorul real ale economiei, dar și autoritățile publice locale. Pe acest fundal, e de așteptat ca și consumul să se reducă, să crească datoria de stat și nu sunt excluse „turbulențe sociale”, pe fundalul creșterii inegalităților, sunt alte previziuni ale Expert-Grup.

Valeriu Prohnițchi, Expert Grup

Vestea cea mai neplăcută, așa cum prognozează expertul Valeriu Prohnițchi de la Expert-Grup, e că șirul de scumpiri a gazelor naturale poate continua în 2022. Noua majorare nu mai este ipotetică, spune economistul, ceea ce va menține rata înaltă a inflației, pe fundalul creșterii economice modeste.

„Am văzut că acest lucru este perfect posibil. Scumpirea gazelor poate să conducă la un necesar și mai înalt de compensații din partea guvernului, aceasta în contextul în care guvernul trebuie să finanțeze proiectele mari de infrastructură, inclusiv cele indispensabile pentru diversificarea aprovizionării cu gaze, pentru sporirea securității energetice în ansamblu.

De asemenea, noi credem că este necesară o coordonare mai bună a politicilor macroeconomice. Este necesară eliminarea altor surse de risipă care pun presiune asupra bugetului, în special ne referim la felul în care sunt administrate întreprinderile de stat, în general la felul în care este administrată proprietatea de stat”.

Ce lecție rezultă din criza energetică? Directorul programului cercetare și metodologie de la Expert-Grup, Valeriu Prohnițchi, consideră că pe agenda publică ar trebui să își facă loc subiectului creșterii surselor interne de generare a energiei, inclusiv regenerabile, și pe termen lung - o scădere a consumului de gaze în favoare electricității.

„Inflația importată”, după cum definește creșterea galopantă a prețurilor din ultimele luni directorul executiv al Centrului Expert-Grup, Adrian Lupușor, lovește în egală măsură în populație, agenți economici, cât și asupra finanțelor publice. În primă fază, populația s-a descurcat pe cont propriu, constată Marina Soloviova, o altă expertă implicată la realizarea studiului:

„Nu excludem chiar și o scădere a cererii de consum după ce oamenii își vor achita facturile și își vor plăti creditele. Un alt risc, ultimul, dar nu cel mai mic, este exacerbarea inegalităților și turbulențele sociale din cauza creșterii prețurilor. Moldovenii au scos de sub saltea valută, au schimbat-o și prin asta au finanțat cam o jumătate din deficitul de cont curent. Alte surse de finanțare au fost creditele comerciale, investițiile străine directe și finanțarea externă din partea partenerilor de dezvoltare”.

Se estimează că întreprinderile cele mai dependente de gaze sunt cele implicate în producerea sticlei, cimentului, cărămizilor. Executivul a anunțat că va compensa primii 500 de metri cubi de gaze pentru toate companiile, indiferent de mărime și gen de activitate. În plus, vor fi subvenționate suplimentar sectoarele sensibile, precum fabricile de pâine, lapte și alte alimente, pentru a nu permite creșterea în lanț a prețurilor. Ce impact vor avea aceste măsuri e greu deocamdată de anticipat, a sugerat Adrian Lupușor, asta deoarece economia moldovenească este destul de flexibilă, dar în același timp vulnerabilă la diverse șocuri externe.

Autoritățile publice locale, în subordinea cărora se află instituții sociale precum școli, grădinițe, spitale, care au o autonomie financiară mai mult declarativă, potrivit analiștilor de la Expert-Grup, se pomenesc excluse din acest mecanism de ajutorare. Anume din acest motiv, unii primari au cerut intervenții. Nu o dată bașcana autonomiei găgăuze, Irina Vlah, a încercat să semnaleze chestiunea în ședințele de la guvern. Tot din aceeași pricină primarul Chișinăului, Ion Ceban, a amenințat că va contesta în instanță decizia de a majora retroactiv tarifele la gaze. Aleșii locali argumentează că în lunile decembrie-ianuarie au consumat toți banii alocați sezonului de încălzire, iar mai departe nu pot face economii pe sănătatea copiilor.

Pe acest fundal, unele primării au luat împrumuturi de la bănci, doar că și acelea s-au scumpit, fiind nevoite să gestioneze rate ale dobânzilor mai mari. Cum criza e departe de deznodământ, se așteaptă intervenții și în acest domeniu.

Se anticipează că deficitul va constitui 15 miliarde de lei sau 6% din PIB, iar datoria de stat va crește cu peste 18 miliarde, ajungând la nivelul 40%.

Ce înseamnă asta? Am făcut un mic sondaj printre colegii de redacție și cea mai relevantă mi s-a părut metafora cu frâna trasă.