Vasile Botnaru în dialog cu analistul politic Igor Boțan care comentează și analizează obligația statului de a avea grijă de proprii cetățeni.
Europa Liberă: Ce face statul care prin Constituție declară că va avea grijă de cetățeni – să-i trateze, să le dea pensii, resurse vitale ieftine, dar nu are bani?
Igor Boțan: „Statul trebuie să-și onoreze obligațiunile constituționale. În cazul Republicii Moldova, avem art. 47 – Dreptul la asistență și protecție socială, care spune foarte clar că statul este obligat să ia măsuri pentru ca orice om să aibă un nivel de trai decent, care să-i asigure sănătatea și bunăstarea lui și familiei lui. Republica Moldova fiind o democrație imitativă, adică împrumută forme juridice din Occident, pentru că tinde să se integreze fie în Uniunea Europeană, fie în comunitatea statelor democratice, iată împrumută astfel de forme, cum este Constituția Republicii Moldova, articole din această Constituție, deci trebuie să facă față și să-și onoreze obligațiunile.”
Europa Liberă: Statul spune că „n-avem bani, a dat pandemia peste noi, criza energetică mondială nu este un factor obiectiv?”. Opoziția spune: „Dați-vă la o parte, că vă arătăm noi cum trebuie”.
Igor Boțan: „Trebuie să delimităm foarte clar, textul Constituției se referă la situații de normalitate. Este adevărat că acum Republica Moldova trece printr-o paradă a crizelor. În această perioadă, într-adevăr, statul trebuie să aibă grijă de cetățeni, dar pentru aceasta trebuie să aibă mecanismele necesare. Ceea ce ne deranjează pe noi, cetățenii, este faptul că nu suntem siguri că statul are aceste mecanisme dezvoltate. Aici mă refer la faptul că, din cauză că are Biroul Național de Statistică și alte instituții specializate, statul ar trebui să știe foarte bine cine și ce fel de urgențe are acum pentru a compensa în această situație de criză această povară.”
Europa Liberă: Haideți să vorbim pe baza unui exemplu. Iată, mai nou, mulți demnitari, oameni înstăriți au renunțat la compensarea pentru gaze. Asta înseamnă că statul nu este în stare, de fapt, să identifice aceste persoane din start, și autoritățile au recunoscut că asta este imposibil tehnologic.
Igor Boțan: „Statul atunci când vrea să-i ajute pe oamenii nevoiași, de fapt, îi ajută și pe cei care au un nivel de viață relativ înalt. Și aici e mare nedreptate. Noi luăm banii de la buget și astfel tăiem din programele de dezvoltare ale statului pentru a compensa nevoile cetățenilor, dar, de fapt, plătim și pentru cei care au un nivel de viață foarte, foarte bun, înalt.”
Europa Liberă: Dvs. descrieți o situație de anormalitate. Vă întreb – de ce Republica Moldova, care a avut guvernări de stânga, ditamai comuniștii, de ce s-a ajuns în punctul acesta când este un fel de colhoz liberalo-stângist?
Igor Boțan: „Pentru că, așa cum spuneam, Republica Moldova este o democrație imitativă, care copiază de la democrațiile avansate din Occident, iar dacă ne uităm la Occident, de exemplu, la Europa, luăm cel mai relevant exemplu – Germania, articolul 20 din Constituția Germaniei spune foarte clar că Germania este un stat democratic și social. Deci, în Germania există programe dezvoltate de stat, astfel încât statul să le asigure cetățenilor un nivel de trai decent și critici renumiți ai statului social în Occident ne arată că această doleanță de a avea stat social are multe, multe neajunsuri, pentru că nu poate statul să aibă mecanisme perfecte ca să-i identifice pe toți cei care, de fapt, au capacitatea de muncă, dar sunt leneși și vor să beneficieze de pe urma programelor sociale. Acest lucru este caracteristic și pentru statele dezvoltate, dar mai ales aici, în Republica Moldova.
Cine trebuia să dezvolte aceste mecanisme aici, în Republica Moldova? Cred că guvernarea...
Mă refer la guvernările precedente, astfel încât atunci când avem situații de criză majoră, iar acum avem suprapunerea a 3-4 crize, iar dacă luăm și criza de securitate care, de fapt, este cea mai periculoasă, atunci vedem că, da, acum suntem prinși pe picior greșit și statul se vede nevoit să recurgă la acest instrumentar de susținere socială a cetățenilor, însă mecanismul este atât de prost, încât asta ne ruinează practic întreg bugetul, dar nu există altă soluție, statul nu-și poate permite să nu ofere acest ajutor cetățenilor, fiindcă, în caz contrar, compania care oferă servicii cetățenilor de încălzire, de gaze, alte servicii nu va putea să-și achite ulterior datoriile față de alți furnizori și în acest fel riscăm să ruinăm întreg mecanismul de susținere a cetățenilor, inclusiv a cetățenilor care achită serviciile pe care le procură. Dar, din păcate, statul recurge la metode egalitariste, dacă le pot spune așa, le face compensații tuturor în loc să îi identifice pe cei care într-adevăr au nevoie de aceste ajutoare și acești oameni să aibă certificate speciale care le permit să beneficieze de suportul statului. Această problemă este una generală aici, în Republica Moldova. Ne amintim de dezbaterile din parlament – cum îi identificăm pe cei cu necesități de a fi ajutați de stat? Ne amintim de abordările pe care le-am avut – pornind de la proprietățile pe care le au în posesie, da? Și aici s-a văzut că există și o altă problemă, ne-am pomenit cu procurori, judecători, oameni foarte înstăriți care, chipurile, obțin bunuri prin donații, ei, chipurile, nu ar fi avut lucrurile necesare, de aceea în permanență ar avea nevoie de suportul statului. Deci, marea problemă a statului – cum îi identificăm pe cei care cu adevărat au nevoie de suport? Corect ar fi ca această asistență socială să fie îndreptată spre aceste grupuri de oameni, și nu către toți cetățenii.”
Europa Liberă: Să vă dau alt exemplu – învățământul la distanță. Ministerul Educației este nevoit să anunțe închiderea școlilor din motive obiective, dar sunt o sumedenie de oameni care nu-și pot permite să cumpere un computer pentru copil, nici nu au abilitățile necesare ca să supravegheze orele de la distanță. Anume aceste motive au fost invocate de președintele raionului Orhei. Iată încă o sursă de nemulțumire, pentru că statul impune tuturor o soluție inaplicabilă în anumite situații concrete.
Igor Boțan: „Da, acest exemplu este relevant acum într-o situație de criză, dar el nu este relevant în situații de normalitate. Acest exemplu arată că există categorii de oameni care permanent au nevoie de acest ajutor și marea problemă a statului social este că dacă statul social se obligă să facă o redistribuire a avuției naționale sau a ceea ce statul obține prin impozite și are în proprietate astfel încât să egaleze diferențele, statul trebuie să aibă și un mecanism foarte bine pus la punct de verificări și de evidență cu adevărat a celor care au necesități.”
Europa Liberă: Până acolo, un om îmi spunea așa: „Dar măcar să nu fure din vistieria statului”. Dvs. ați pomenit de unii demnitari care se jură că nu fură, dar i-a prins Mariana Rață cu palatele în gură, scuzați-mi calamburul.
Igor Boțan: „Da, înțelegem toate aceste lucruri. Acum, da, vedem cu toții că aceste crize una peste alta scot în evidență faptul că sistemul social din Republica Moldova are nevoie de ajustări foarte serioase, astfel încât într-un stat cu o economie slabă, cu un potențial economic foarte scăzut și slab să-și poată onora obligațiunile constituționale. Pentru aceasta este nevoie să poată fi identificați relativ corect cei care au nevoie cu adevărat de suportul statului, iar cei care sunt în stare să-și achite facturile trebuie s-o facă în plenitudinea cerințelor care există.”
Europa Liberă: O întrebare generală. Se consideră că Occidentul, capitalismul este mai de dreapta și acolo grija pentru cetățeni este mai mică, în timp ce la Răsărit, vezi Doamne, în spațiul post-sovietic, acolo se perpetuează tradițiile sovietice de a avea grijă de om. Adică, cei care neagă orientarea proeuropeană se bazează, întâi și-ntâi, pe faptul că la Răsărit, în fosta Uniune Sovietică oamenii se simt protejați. E adevărat acest postulat?
Igor Boțan: „Absolut greșit. Și acest lucru ni-l demonstrează statisticile. Dvs. invocați spațiul post-sovietic...”
Europa Liberă: Nu eu, folclorul.
Igor Boțan: „Folclorul..., foarte bine. Dacă ne referim la statistici, observăm un lucru extraordinar – Rusia, care a fost, hai să spunem așa, țara așa-zisei revoluții socialisto-comunistă, actualmente este statul care se află pe primul loc la stratificarea socială. În Rusia, 10% din cei mai avuți dețin 83 la sută din bogăția națională a acestei țări.”
Europa Liberă: Adică, prăpastia între categoriile sociale, prăpastia socială este enormă?
Igor Boțan: „Exact! Deci, mult mai mulți decât în Statele Unite ale Americii, Europa sau China. Am adus exemplele unor state și comunități superdezvoltate. Dacă ne uităm la un stat foarte bogat, fosta republică comunistă Kazahstan, unde recent au avut loc revolte, descoperim acolo un regim oligarhic, un regim bazat pe autoritarism, iată, vedem bogățiile acestei țări foarte frumoase, cu o populație urbanizată și bine educată, vedem că acolo nedreptățile sociale au ajuns până la punctul când oamenii au ieșit să protesteze. Dar ca să revenim la capitalism. Da, e adevărat, capitalismul are anumite hibe, dar, pe de altă parte, capitalismul, ca să se dezvolte, are nevoie de democrație, iar acolo unde este democrație, cetățenii prin votul lor fac ajustări și în ceea ce privește sistemul social de redistribuire a bogăției naționale. De aceea avem state europene care, de fapt, sunt capitaliste, dar în care practic în mai mult de jumătate din statele Uniunii Europene avem această clauză privind statul social și cetățenii merg la vot și pot alege între o guvernare mai socialistă, una mai liberală, una mai conservatoare și lucrurile astfel găsesc un punct de echilibru.”
Europa Liberă: Mulți cetățeni moldoveni s-au convins pe propria piele ce înseamnă să fii pensionar în Italia și ce înseamnă să fii pensionar în Republica Moldova, dovezile sunt pe față.
Igor Boțan: „Și nu doar pentru pensionari, dar și sistemul de sănătate. În Franța toată lumea se plânge că statul aplică o politică fiscală foarte rigidă, dar se bucură foarte mult atunci când, de exemplu, li se întâmplă să aibă nevoie de ajutor medical și știu că dacă își achită contribuția lunară au parte de un tratament adecvat și au siguranța în ziua de mâine. Și înțelegem cu toții că cele mai bune sisteme sunt cele care într-o anumită măsură sunt naturale, iar cetățeanul cu drepturile lui constituționale poate interveni în acest sistem prin votul lui, prin atitudinea lui fără să fie îngrădite aceste drepturi așa cum are loc în spațiul la care ne-am referit.”
Europa Liberă: O întrebare primitivă și, dacă vreți, provocatoare – și atunci, de ce vectorul răsăritean mai este popular în mediul cetățenilor moldoveni, dacă capitalismul, Occidentul european asigură protecția socială, câștiguri bune, asigură democrație, mulți oameni continuă să se uite spre Răsărit?
Igor Boțan: „Răspunsul meu este foarte simplu – pentru că perioada de tranziție de la comunism către o societate democratică a fost plină de eșecuri. Am avut clanuri la guvernare care s-au bătut pentru privatizare la începutul independenței Republicii Moldova, apoi am avut clanuri la guvernare care le-au promis cetățenilor să le facă pe plac, exploatând nostalgiile pentru stabilitatea pe care am avut-o în perioada așa-zisei stagnări, apoi au venit la guvernare oameni care ne promiteau integrare europeană, dar s-au apucat de furat și au devalizat sistemul bancar.
Perioada de tranziție de la comunism către o societate democratică a fost plină de eșecuri...
Am ajuns acum că avem la guvernare o echipă care ne spune că e cinstită și că vrea să facă reforme în justiție pentru a combate corupția și pentru a ne aduce în spațiul european și iată că în această perioadă ne confruntăm cu un șir de crize care pun în evidență câte hibe avem în sistemul nostru de ocrotire a drepturilor sociale ale cetățenilor.”
Europa Liberă: Nu se va întâmpla că și această guvernare din motivele pe care le-ați enumerat să compromită și ea democrația și vectorul european, occidental?
Igor Boțan: „Se poate întâmpla orice, dar ar fi un mare păcat, pentru că e o echipă tânără și, chiar dacă calcă prin străchini, cum se zice, comite greșeli, are destul timp ca să facă corecțiile necesar pentru a readuce țara la normalitate. Chiar dacă acum statul are de luat din buget pentru a achita, de exemplu, necesitățile oamenilor pentru căldură, livrare de agent termic, gaz ș.a.m.d., statul trebuie să se gândească cum ulterior își poate recupera acești bani. Cetățenii trebuie să înțeleagă că, atunci când revenim la normalitate, probabil va trebui să achităm mai mult pentru gaze, pentru alte bunuri astfel încât să nu rupem din posibilitatea dezvoltării economice a statului, investițiilor statului. Ceea ce luăm acum de la investițiile capitale, de exemplu, ale statului și dăm la sfera socială, ulterior va trebui să compensăm, să ne gândim cum recuperăm pentru a nu știrbi din dezvoltarea economică a țării ulterior.”
