Într-un comunicat al BERD despre acest caz se arată că Denis Bejan a fost angajat ca expert în planuri de creștere pentru a furniza asistență tehnică Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării al Republicii Moldova (MDED), acolo unde activează soția sa - nenumită în comunicarea de presă.
Europa Liberă a constatat că este vorba de șefa Direcției Integrare Europeană de la MDED, Victoria Bejan.
Investigația realizată de Biroul Ofițerului-șef pentru Conformitate al BERD a concluzionat că Bejan „s-a angajat într-o practică frauduloasă prin faptul că nu a dezvăluit acest conflict de interese atât în timpul procesului de selecție, cât și pe parcursul executării contractului de servicii de consultanță”.
Potrivit BERD, Denis Bejan a recunoscut încălcarea și a cooperat cu ancheta. Ca urmare, BERD a încheiat cu el un acord de soluționare și a decis să-i aplice o sancțiune redusă - o interdicție de 18 luni, pentru un „păcat” care se sancționează în alte cazuri cu 3 ani.
În această perioadă, Bejan și orice entitate controlată de el nu vor putea participa la proiecte și operațiuni finanțate de BERD și nici la activitățile altor bănci similare.
Diferențe de optică?
Contactat de Europa Liberă, Denis Bejan a sugerat că situația a rezultat dintr-o interpretare diferită a noțiunii de „conflict de interese”. El afirmă că, la momentul semnării contractului cu BERD, a aplicat definiția prevăzută de legislația națională, potrivit căreia, un conflict apare, mai ales, atunci când există relații de subordonare sau de influență directă între rude.
În cazul său, spune Bejan, nu exista o asemenea legătură: el oferea asistență tehnică unor departamente din minister, implicate în elaborarea politicilor și în implementarea Planului de creștere, în timp ce soția sa lucra în Direcția de Integrare Europeană, fără tangență cu activitatea lui. Ulterior, în cadrul investigației BERD, i s-a explicat că politica internă a băncii are o abordare mai largă în privința conflictelor de interese, care interzice consultanților orice relație de acest tip cu instituția-client, indiferent de departament.
Bejan spune că a recunoscut eroarea de interpretare și că, în urma acordului de soluționare, și-a încheiat în termen de 30 de zile activitățile din cadrul proiectului în care lucrase timp de un an și o lună.
La rândul ei, Victoria Bejan a declarat că nu a fost implicată în procesul de angajare sau în coordonarea activității soțului său și că, potrivit legislației naționale, situația nu ar fi constituit un conflict de interese.
Ea a precizat că direcția pe care o conduce nu a beneficiat direct de serviciile oferite de soțul său, întrucât aceasta nu are responsabilitate în implementarea măsurilor care sunt în Planul de creștere, pentru care Denis Bejan a fost contractat să ofere suport ministerului.
Victoria Bejan, șefa Direcției Integrare Europeană din cadrul Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării. Sursa: linkedin.com
BERD nu a precizat în comunicatul său valoarea contractului de consultanță în baza căruia a fost angajat Denis Bejan și nici dacă i-a fost solicitată restituirea unor sume.
Într-un alt comunicat al băncii, publicat pe 5 martie, se arată că, începând cu 2023, BERD a investit în total 3 milioane de euro în proiectul „Echipa de Sprijin pentru Reforme”, în cadrul căruia Bejan a prestat servicii de consultanță. Documentul mai menționează că, pentru același proiect, sunt planificate investiții suplimentare de aproximativ 2 milioane de euro.
În prezent, prin intermediul programului „Echipa de Sprijin pentru Reforme”, Uniunea Europeană și BERD finanțează 56 de experți pe termen scurt și lung, care activează în 10 instituții publice.
Aceștia sunt implicați în reforme în domenii precum energia, transportul, agricultura, climatul investițional și guvernanța întreprinderilor de stat. Totodată, acordul privind extinderea proiectului prevede crearea altor 20 de poziții de experți, care vor activa în instituții-cheie ale administrației publice centrale.
Soții Bejan sunt funcționari publici cu experiență
Potrivit CV-ului său, Victoria Bejan și-a început activitatea la Ministerul Economiei în 2008 în cadrul Direcției analiză, monitorizare și evaluare a politicilor. În perioada 2015-2017, a activat în Direcția pentru coordonarea politicilor economice europene și DCFTA.
În 2018, ea a preluat funcția de consultantă principală în Secția securitate cibernetică și internet a aceluiași minister, iar din 2022 a fost numită consultantă principală în cadrul Secției relații economice externe și integrare europeană.
În martie 2024, Bejan a fost promovată în funcția de șefă a Direcției Integrare Europeană.
La fel ca soția sa, Denis Bejan și-a început activitatea în cadrul Ministerului Economiei în urmă cu mai bine de un deceniu, fiind numit în 2012 în funcția de consultant superior.
Reieșind din declarațiile depuse la Autoritatea Națională de Integritate (ANI), în 2014, Denis Bejan a fost desemnat consultant principal în cadrul Direcției proiecte de dezvoltare economică, iar în perioada 2016-2019 a ocupat aceeași funcție în Direcția coordonarea politicilor și priorităților din cadrul Cancelariei de Stat.
Ulterior, Bejan a fost numit consultant în cadrul Serviciului management financiar, Departamentul investiții străine, de la înteprinderea de stat „Administrația de Stat a Drumurilor”, funcție pe care a deținut-o până în 2024.
În ianuarie 2026, Denis Bejan a revenit la Administrația de Stat a Drumurilor, după ce a fost desemnat câștigătorul concursului pentru ocuparea vechii funcții de consultant în cadrul Serviciului de management financiar al instituției, funcție care presupune și implementarea prevederilor acordurilor de finanțare și împrumut semnate cu instituțiile financiare internaționale, printre care și BERD.
Vicepreședintele BERD, Matteo Patrone, secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, și ambasadoarea UE în Republica Moldova, Iwona Piórko, au semnat, la 5 martie, acordul privind extinderea proiectului „Echipa de Sprijin pentru Reforme”. Sursa: gov.md
În analiza declarațiilor de avere ale celor doi soți, Europa Liberă a descoperit unele posibile discrepanțe.
De exemplu, Denis Bejan a declarat că familia sa deține un apartament de 51,5 m.p., procurat în 2015 cu circa 351 de mii de lei, precum și un garaj de 31,1 m.p., obținut în 2011 pentru aproximativ 38 de mii de lei. Aceste bunuri nu se regăsesc, însă, în declarația de avere a soției sale.
La rândul său, Victoria Bejan indică în declarația de avere și interese personale că deține trei terenuri agricole și un teren aflat în circuitul civil, obținute prin contract de donație în 2014, cu o valoare totală estimată la aproximativ 34 de mii de lei. Aceste proprietăți nu apar, însă, în declarația de avere a soțului său.
Solicitat de Europa Liberă, atât Denis Bejan cât și soția sa au refuzat să comenteze aceste discrepanțe din declarațiile de avere și interese personale.
Expertă: „Integritatea e mai mult decât legea”
Mariana Kalughin, expertă în combaterea corupției la Transparency International Moldova, crede că în acest caz legislația națională privind declararea averii și intereselor personale nu i se aplică lui Bejan, întrucât el nu se încadrează în categoria „subiecților obligați de lege”.
Experta precizează că, din perspectiva cadrului legal național, eventualele obligații de declarare ar reveni soției acestuia. În lipsa unor dovezi că aceasta ar fi participat la luarea unor decizii care l-ar viza direct, nu se poate reține existența unui conflict de interese în sens juridic.
Cu toate acestea, Kalughin subliniază că situația ridică probleme de ordin etic și de integritate, chiar dacă nu întrunește elementele unei încălcări legale. În opinia sa, cazul afectează credibilitatea activității lui Denis Bejan și alimentează suspiciuni privind intenția de a evita declararea relației de căsătorie pentru a nu rata obținerea funcției.
„Integritatea nu este doar despre fapte, integritatea este și despre percepții, iar în speță rămâne un oarecare sentiment de dezgust și suspiciune. Or, chiar suntem îndreptățiți să credem că Denis Bejan a evitat să declare relația de căsătorie tocmai pentru a nu rata o funcție. Evident, este compromisă întreaga lui activitate în calitate de consilier”, precizează ea.
Totodată, experta consideră că, deși legea moldoveană nu impune în mod expres o astfel de obligație, în spiritul bunelor practici și al transparenței instituționale, Ministerul Economiei al Republicii Moldova ar fi trebuit să notifice BERD dacă avea cunoștință despre relația respectivă.
„Integritatea e ceva mai mult decât legea. Asta e ceea ce noi numim bunul simț. (...) Evident că acest lucru ar fi de bunul simț ca să fie modificat pentru ca să nu trezească suspiciunea că această relație cumva l-a avantajat pe consilier. Sau invers, o va avantaja pe soție”, spune ea.
Mariana Kalughin, expertă în combaterea corupției la Transparency International Moldova.
Mariana Kalughin mai spune că responsabilitatea principală pentru clarificarea și evitarea situațiilor de conflict de interese revine partenerului extern, în calitate de angajator, iar autoritățile din Republica Moldova trebuie, la rândul lor, să aplice legislația națională.
Ea atrage atenția că au existat și alte cazuri în care persoane cu probleme de integritate au fost angajate în proiecte susținute de entități europene, ceea ce indică necesitatea unei mai mari rigori din partea partenerilor internaționali.
Experta mai subliniază că lipsa unor reguli clare în anumite procese, cum este cazul angajărilor în structurile de suport ale mecanismelor de evaluare externă - procesul de vetting, poate compromite atât eforturile interne, cât și pe cele ale partenerilor externi.
„Regulile în prevenirea și combaterea corupției trebuie să fie aplicate în egală măsură de către toți actorii”, punctează ea.
Străinul e mai nemilos?
Nici BERD, nici autoritățile moldovene nu au comentat în vreun fel diferența de măsură în evaluarea conflictului de interese, văzută în cazul Bejan.
Se știe, însă, că organizațiile internaționale ca BERD, FMI sau Banca Mondială, ba chiar și multe corporații internaționale, tind să aplice reguli mai stricte în domeniul combaterii corupției decât unele din țările unde activează.
În unele cazuri, această discrepanță se datorează și unor trăsături culturale - anume acceptarea mai mult sau mai puțin tacită a cumetrismului în societatea asistată.
În ultimii ani, R. Moldova a găzduit reuniuni internaționale pe tema combaterii corupției, ca aceasta din 15 septembrie 2022, cu participarea președintei Maia Sandu și a ambasadorilor UE și SUA.
În România anilor 2000, când lupta anticorupție a luat avânt în sfârșit sub presiunea integrării europene (aderarea a fost în 2007), s-au auzit plângeri, mai ales din partea politicienilor, că aplicarea „prea strictă” a standardelor în domeniu „sperie” oamenii de valoare care ar putea fi angajați în sectorul public.
Asemenea lamentații s-au auzit, de la cele mai înalte niveluri ale puterii, și în R. Moldova, care se confruntă cu o criză de personal de înaltă calificare atât de necesar în birocrația dedicată pregătirii de aderare la UE.
Asemenea argumente nu au, însă, mare trecere la instituții internaționale specializate în promovarea statului de drept și în combaterea corupției.
„Nepotismul nu poate fi prevenit doar prin norme și reglementări. Este nevoie și de o schimbare a atitudinilor sociale și a culturii administrative, care trebuie să evolueze pentru a deveni mai puțin tolerante față de astfel de practici și pentru a adopta o abordare bazată pe etică. Publicul larg are un rol de jucat și trebuie sensibilizat mai mult cu privire la pericolele și consecințele dăunătoare ale nepotismului în cadrul administrației publice”, se spune într-un raport publicat în 2019 sub egida Consiliului Europei - un exemplu doar dintr-o bogată literatură a combaterii corupției, accesibilă în ultimele decenii și în Estul Europei.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te