Veaceslav Șaramet, secretar de stat la ministerul pentru românii de pretutindeni (MRP) de la București, s-a aflat într-o vizită de lucru în Republica Moldova, unde a luat parte la inaugurarea celei de-a doua ediții a Salonului Internațional de carte „Bookfest” de la Chișinău. Șaramet a avut întrevederi cu reprezentanți ai mediului asociativ, și cu beneficiari ai finanțărilor nerambursabile oferite de MRP. S-a discutat despre îmbunătățirea procesului de acordare de fonduri, în vederea sprijinirii inițiativelor, acțiunilor, proiectelor și programelor dedicate păstrării și promovării identității românești.
Your browser doesn’t support HTML5
Interviu cu Veaceslav Șaramet, secretar de stat la Ministerul pentru Românii de Pretutindeni
Veaceslav Șaramet: „Din bugetul Ministerului Românii de Pretutindeni, cea mai mare parte se duce în Republica Moldova, în jur de 25 la sută. Activitatea noastră principală la minister constă în finanțarea proiectelor pe care oamenii, asociațiile, grupurile de inițiativă le depun la noi. Și atunci, în funcție de cei cinci piloni pe care noi îi avem la minister – educație, cultură, spiritualitate, mass-media și societate civilă – pe fiecare pilon sunt depuse proiecte din partea ONG-urilor din Republica Moldova, din partea grupurilor de inițiativă etc., și să știți că cel mai mare buget, cel mai mult merge spre Republica Moldova. Pe lângă asta, nu trebuie să uităm și de toate investițiile Guvernului României care au fost de-a lungul timpului, mai ales în guvernele conduse de majoritatea actuală, mai ales când vorbim și de investițiile din grădinițe, când vorbim de 100 de microbuze, plus 96 care au fost recent, plus ajutorul pentru Sala cu Orgă, teatrul din Cahul, Muzeul Național din Chișinău; SMURD-ul a trecut Prutul. Sunt momente importante care până la urmă ridică nivelul de trai, încet-încet, cu ce putem și noi. Iar pe lângă asta, eu cunosc, personal, președinți de județe din România care, în baza acordului de înfrățire cu raioane din Republica Moldova, au făcut niște investiții destul de importante.”
Europa Liberă: După ce câteva sute de primari au trecut Prutul, s-a și recurs la această înfrățire de localități și acum, din partea administrațiilor locale din Republica Moldova, auzim cuvinte de bine, că această înfrățire ajută la dezvoltarea, la modernizarea comunităților, inclusiv prin acest sprijin care vine din România.
Veaceslav Șaramet: „De mult sunt inițiativele date, unele erau doar pe hârtie și nu erau active, dar începem încet-încet să le facem din ce în ce mai active și județe precum Dâmbovița, Vaslui, Neamț sunt destul de active.”
Europa Liberă: Vorbeai despre un alt pilon – pilonul educației. Aici sunt incluși, în primul rând, tinerii studioși, pentru că o bună parte dintre ei aleg să-și facă studiile în România, considerându-le studii de calitate, dar regretul autorităților de la Chișinău era că pleacă tinerii acolo, obțin diplome de licență, de masterat și nu mai revin.
Multă lume pleacă nu doar în România, sunt plecați și mai departe. Și nu este același număr de absolvenți cum era acum cinci-zece ani. Cred că în 2010 erau 35 de mii de absolvenți, acum sunt 12 mii de absolvenți.
Veaceslav Șaramet: „Tinerii care vor să plece, puteți să le puneți toate impedimentele din lume că oricum au să plece și invers – tinerii care nu vor să plece, putem să le dăm toate condițiile ca să plece, și ei n-au să plece. Asta ține de opțiunea fiecăruia în parte. Știu că există o problemă la nivel de lipsă de studenți în Republica Moldova.”
Europa Liberă: În universități, 50 la sută din locurile care trebuiau să fie completate au rămas goale.
Veaceslav Șaramet: „Da, pentru că lumea e plecată nu doar în România, sunt plecați și mai departe. Și nu este același număr de absolvenți cum era acum cinci-zece ani. Cred că în 2010 erau 35.000 de absolvenți, acum sunt 12.000 de absolvenți. E o diferență foarte mare. Și atunci, una e când îți pleacă peste 2.000 de tineri în România să învețe din 35.000 și e alta când îți pleacă din 12.000, dar cifrele au fost constante când vine vorba de tineri care vin la studii în România.”
Europa Liberă: Asupra căror proiecte o să vă concentrați pe viitor atenția?
Veaceslav Șaramet: „Noi, la minister, anul acesta am pus accentul pe educație și pe limba română, pentru că în vremurile pe care le trăim sunt copii care sunt plecați afară, dar sunt și copii care se nasc afară. Și copiii aceștia atunci când vor să se întoarcă în țară sau când vor să se întoarcă în comunitățile lor, e dureros că nu cunosc limba română și am pus un mare accent. Doamna ministru, Andreea Păstârnac, pe unde a mers în vizite a luat și un număr mare de manuale școlare, de cărți și peste tot unde am fost în comunități le-am dat, le-am împărțit. Oamenii foarte, foarte fericiți, este un feedback foarte bun și mai mult decât atât, clasicul proiect ARC, taberele de la Sulina și de la Oglinzi, unde peste 2000 de copii s-au odihnit în vara asta. Chiar în deplasarea asta pe care am avut-o la Chișinău am vrut să mă văd cu câțiva dintre ei și am reușit – am fost la Orhei și la Căușeni. Copiii au avut niște emoții pe care au să le țină minte toată viața din aceste tabere și sunt foarte mulțumiți, foarte mulțumiți. Ne bucură să vedem astfel de proiecte.”
Europa Liberă: Din partea Bucureștiului, care altă atenție ar trebui acordată Republicii Moldova?
Veaceslav Șaramet: „Este o atenție sporită. În 2019, România va deține președinția Uniunii Europene. Și atunci, putem să aducem pe ordinea de zi nu doar a României subiectul Republica Moldova, ci și pe ordinea de zi a Uniunii Europene, pentru că, inclusiv în Uniunea Europeană, apar diferite voci care uneori sunt mai rezervate, ca să zic așa, față de Republica Moldova, dar România tot timpul a fost avocatul bun și eu cred că trebuie să-și asume în continuare acest rol, mai ales în contextul anului 2019.”
Europa Liberă: Iar în contextul anului 2018?
Veaceslav Șaramet: „E un an extrem, extrem de important, în care logic și normal, și natural Republica Moldova o să fie în suflete și în gândurile a toți românii de peste tot.”