Planurile Ucrainei de a construi şase hidrocentrale noi pe Nistru este la ora actuală unul din subiectele ferbinţi ale relaţiei moldo-ucrainene, iar motivul ce îi face pe ecologişti din ambele ţări să protesteze e că proiectele ar putea dăuna ireparabil bazinului acvatic. După o vizită la Kiev în urmă cu două săptămâni, premierul moldovean Pavel Filip a dat asigurări că, fără voia Chişinăului, acest lucru nu se va întâmpla. Într-un interviu la Europa Liberă, politologul ucrainean Evgheni Magda spune şi el că Ucraina ar putea să cedeze, nu în ultimul rând din cauza Rusiei.
Your browser doesn’t support HTML5
Evgheni Magda: „Nu e suficient să blochezi ştirile”
Evgheni Magda: „Ecologiştii adesea apără natura făcând abstracţie de interesele statale. Dar statele noastre, care, urmare a unor cauze obiective şi subiective, sunt cele mai sărace din Europa, sunt nevoite să caute mijloace de a-şi impulsiona economiile chiar şi acolo unde uneori e afectată grav balanţa ecologică.”
Europa Liberă: Se poate şi mai grav? Nistrul deja este în suferinţă, iar Ucraina mai vrea să construiască nu ştiu ce centrale pe el?
Evgheni Magda: „Eu cred că acestă problemă va fi o hârtie de turnesol în relaţiile dintre Ucraina şi R. Moldova. Sunt state sortite să fie împreună. Pentru că de unele singure Georgia, Ucraina, Moldova, Ţările Baltice sunt pradă uşoară pentru Rusia. Noi trebuie să acţionăm coordonat şi să pornim de la o singură premisă că politica este arta posibilului.”
Europa Liberă: Cum vi se arată totuşi soluţia în chestiunea legată de râul Nistru?
Evgheni Magda: „Eu cred totuşi că Ucraina, ţară care are un potenţial economic mai mare, va găsi puteri ca să cedeze.”
Europa Liberă: Deci Ucraina este cea care trebuie să cedeze?
Orice problemă s-ar isca va fi hiperbolizată de propaganda rusă după scheme deja cunoscute. Pentru că Rusia acţionează ca un lucrător medical care are acces la istoria bolii pacienţilor...
Evgheni Magda: „Da, şi asta din cauza deţinerii unui potenţial economic mai puternic, dar şi urmare a înţelegerii că statele noastre au nevoie de relaţii strategice. Mai ales că şi Ucraina, şi R. Moldova sunt în prag de alegeri, iar în astfel de timpuri orice decizie riscă să capete diverse interpretări. Şi mai fiind şi state în care propaganda rusească este foarte activă, orice problemă s-ar isca între ele va fi hiperbolizată de propaganda rusă după scheme deja cunoscute. Pentru că Rusia acţionează ca un lucrător medical care are acces la istoria bolii pacienţilor şi foloseşte aceste date în interesele sale.”
Europa Liberă: A propos despre propaganda rusă şi lupta cu ea, ce ar putea învăţa Ucraina şi R. Moldova una de la alta?
Evgheni Magda: „Ucraina este la momentul actual un fel de bastion al propagandei ruse. Şi asta din cauza conflictului din Donbass. Deci, avem nevoie de un schimb activ de exeperienţă, pentru că problema dezumanizării rivalului, cea a diseminării miturilor, a exploatării stereotipurilor istorice continuă să fie puternică şi e nevoie de soluţii. Fără acest lucru, noi nu vor reuşi să avansăm în relaţia noastră bilaterală.”
Europa Liberă: Ucraina a luat la un moment dat anumite măsuri contra propagandei, R. Moldova - a luat şi ea nişte măsuri. Cum le-aţi aprecia?
Evgheni Magda: „Da, Ucraina a limitat difuzarea televiziunilor ruseşti, apoi a limitat folosirea reţelor de socializare ruse şi a motoarelor de căutare. Aceste măsuri au rost. Pentru că aceasta blochează magistralele pentru propaganda rusă. Şi eu cred că sunt măsuri necesare. Eu înţeleg că tinerii sunt nemulţumiţi. Dar mai cred că mai devreme sau mai târziu şi R. Moldova se va vedea nevoită să acţioneze la fel. Pentru că nu este suficient să blochezi ştirile. Rusia are o capacitate incredibilă de a se adapta la acest gen de restricţii, iar atacurile informaţionale se produc nu doar prin buletinele de ştiri. Sunt utilizate cărţi, filme artistice, piese muzicale – orice în acest caz poate purta un arsenal hibrid.”
Europa Liberă: Dar Dvs. înţelegeţi că acest gen de măsuri nu sunt democratice?
Evgheni Magda
Evgheni Magda: „Da, înţeleg. Dar în situaţia în care Ucraina a pierdut în ultimii ani, în conflictul din Donbass, 10.000 de cetăţeni eu cred că e nevoie de astfel de măsuri de apărare.”
Europa Liberă: Poate ar fi cazul să aplicăm măsuri mai democratice, ca, bunăoară, să învăţăm oamenii şi elevii să analizeze critic informaţia?
Evgheni Magda: „Aceastea sunt acţiuni foarte necesare. Dar educaţia mediatică nu poate fi învăţată ca un alfabet în timp foarte scurt. Dacă noi am reuşi în 3-5 ani, prin intermediul unor programe de educaţie mediatică, să vaccinăm populaţia împotriva dezinformării, atunci e foarte bine. Doar măsurile restrictive oricum sunt provizorii. Statul, totuşi, trebuie să se apere de agresiunea informaţională. Dacă nu face asta, mai devreme sau mai târziu va avea de înfruntat probleme existenţiale.”
Europa Liberă: Cum apreciaţi ceea ce se întâmplă acum în reglementarea transnistreană?
Evgheni Magda: „Începând cu 2014, Ucraina se uită foarte atent la ce se întâmplă în regiunea transnistreană. Pentru că contingentul militar rus de acolo este cel mai apropiat de Ucraina, dacă e să facem abstracţie de hotarul ruso-ucrainean. Adesea, la noi se discută despre pericolul agresiunii ruse din partea transnistreană. Dar mie mi se pare că discuţiile acestea sunt exagerate. În reţelele sociale de la noi periodic se discută despre perspectiva evacuării, prin Ucraina, a trupelor ruse din regiunea transnistreană, că, chipurile, Ucraina ar fi gata să ofere coridor verde pentru evacuarea acestor trupe. Eu cred că acesta este un nou element al războiului hibrid. Rusia va amplifica cât se poate această temă, pentru a-i face pe unii să creadă că militari ruşi înarmaţi până în dinţi vor traversa toată Ucraina în drum spre Rusia, ca să cultive panică în rândul ucrainenilor. Pentru că locuitorii Ucrainei nu cunosc că mulţi dintre membrii contingentului de trupe ruse din Transnistria sunt, de fapt, născuţi acolo şi e puţin probabil că vor vrea să plece din ţara lor. De aceea, este un nou exemplu al utilizării fake-urilor şi a manipulării împotriva unui stat.”
Europa Liberă: Armenia e o surpriză pentru Dvs.?
Cred că Rusia a decis să-l sacrifice pe Sarkisian ca să-şi păstreze Armenia. În conjunctura actuală, Armenia nu are altă soluţie decât să rămână aliata Rusiei...
Evgheni Magda: „Într-o anumită măsură doar, pentru că eu constat absenţa acolo a oricărei componente anti-ruseşti caracteristice revoluţiei demnităţii. Şi eu cred că Rusia a decis să-l sacrifice pe Sarkisian [Serj Sarkisian, fostul preşedinte al Armeniei - n.r.] ca să-şi păstreze Armenia. În conjunctura actuală, Armenia nu are altă soluţie decât să rămână aliata Rusiei.”
Europa Liberă: Deci, nu vedeţi nicio schimbare în acest sens în Armenia?
Evgheni Magda: „Noi ştim că în Parteneriatul Estic sunt trei state care vor să meargă mai rapid în UE: Georgia, Ucraina şi R. Moldova. Şi noi ştim că alte trei state nu se grăbesc cu asta. Deşi Armenia a semnat în noiembrie 2017 un acord de colaborare cuprinzătoare cu UE, eu nu cred că ea va putea să-şi abandoneze relaţiile cu Rusia. Vecinătatea geografică cu state destul de neprietenoase, cum e Azerbaidjan şi Turcia, o face pe Armenia mai reţinută.”
Europa Liberă: Înţeleg că nu împărtăşiţi deloc entuziasmul altora legat de Armenia?
Evgheni Magda: „Eu cred că cetăţenii Armeniei pur şi simplu l-au somat pe domnul Sarkisian să-şi amintească promisiunea să nu candideze pentru funcţia de premier după desfăşurarea reformei politice. Dar ura deja s-a disipat şi, deocamdată, premise ca să vorbim despre faptul că Armenia a trecut printr-o revoluţie eu nu văd. A avut loc o schimbare de putere. Dar aşa ceva se mai întâmplă periodic. Dar e bine că nu s-a vărsat sânge. Pentru că în spaţiul post-sovietic au existat destul de multe situaţii în care s-a vărsat sânge din cauza agresiunii fratelui nostru mai mare sau urmare a unor altfel de conflicte. Iar viaţa omului rămâne o valoare universală.”