Prim-ministrul Pavel Filip a dat asigurări la sfârșitul săptămânii trecute că, urmare a ratificării de către Kiev a Acordului de la Roma, fără un studiu de impact favorabil și fără voia Republicii Moldova, Ucraina nu va putea construi, cum a decis și spre protestul vocal al ecologiștilor, încă șase hidrocentrale pe Nistru. O convorbire la această temă cu Iuliana Cantaragiu, expertă a asociației obștești „Centrul Național de Mediu”, membră a Comisiei privind utilizarea stabilă şi protecţia bazinului fluviului Nistru din partea Republicii Moldova.
Europa Liberă: Primul-ministrul Pavel Filip a declarat, în ședința în care a fost aprobată Comisia mixtă moldo-ucraineană despre care este vorba că, urmare a ratificării de către Kiev a Acordului de la Roma, Acordului care vizează bazinul râului Nistru, în lipsa unui studiu de impact și fără acordul Republicii Moldova, construcția în cascadă a încă șase centrale hidroenergetice pe Nistru de către partea ucraineană „nu se poate întâmpla”. Ce să înțelegem din această asigurare? Că ucrainenii ar urma să renunțe la planurile lor?
Iuliana Cantaragiu: „Nu știu la ce s-a referit dl Pavel Filip, dar nu există o certitudine în acest sens, adică oricum subiectul acesta încă este parte a discuțiilor și deci această comisie nicidecum nu vizează sau nu dă certitudinea că Ucraina renunță la planurile sale. Această comisie a fost creată în contextul unui acord care a fost semnat în 2012 la Roma între Ucraina și Moldova referitor la colaborarea în domeniul protecției dezvoltării durabile a bazinului fluviului Nistru. Respectiv, acordul a fost ratificat imediat atunci după semnare de către partea moldavă, însă Ucraina a ratificat abia cinci ani mai târziu, abia în vara anului trecut și urma, în baza acelui acord, să fie creată o comisie mixtă, un comitet bazinal, ca să zic așa.
Este o practică internațională, în mod special bine răspândită în Uniunea Europeană pe fluvii internaționale. Și activitățile acestei comisii vizează diferite subiecte și diferite aspecte din punct de vedere în ceea ce privește prevenirea și din punctul de vedere al degradării unui fluviu, în cazul dat al fluviului Nistru. Bineînțeles că hidrocentralele sau planurile Ucrainei de extindere a acestor hidrocentrale vor fi subiect al discuției în cadrul comisiei, însă la momentul actual nu putem spune absolut deloc cu certitudine că Ucraina renunță la planurile sale.”
Europa Liberă: Dar cum putem privi această declarație a premierului, mai ales că vorbea d-lui la trecut despre planurile ucrainenilor de a construi acele hidrocentrale?
Iuliana Cantaragiu: „Pur și simplu, probabil, vrea să calmeze spiritele în Moldova și asta-i tot.”
Europa Liberă: Da, mai ales că spunea că există „diferite speculații la această temă”.
Iuliana Cantaragiu: „Nu că speculații, dar sunt temeri foarte reale pe care le ridică atât societatea civilă din Republica Moldova, cât și cetățenii și sunt teme reale și nu trebuie să ne relaxăm în acest sens.”
Europa Liberă: Ce garanție există, dna Cantaragiu, că un „verdict” al acestei comisii nu va fi nesocotit și că va prevala „voința politică” a guvernării? Mai ales că există voci care vorbesc de intenții și interese obscure ale unor „oligarhi”, ale acelor care ar fi stat în spatele acestei operații?
Iuliana Cantaragiu: „Da, exact. Această comisie are caracter de recomandare. Deci, deciziile acestei comisii au caracter de recomandare și mai trebuie să luăm în considerare faptul că activitățile acestei comisii, indiferent de numărul membrilor săi atât din partea Republicii Moldova, cât și din partea Ucrainei, voturile, paritatea este 1:1, în sens că un vot are Ucraina, un vot are Republica Moldova și deciziile se iau prin consens, respectiv. Și orice decizie, indiferent de cum este ea luată, adică orice decizie luată are caracter de recomandare atât pentru o parte, cât și pentru cealaltă. Din acest motiv, mie îmi e greu să zic ce va urma, nu există garanție.
Bineînțeles, comisia poate să recomande, de exemplu, să nu fie extinsă, să nu fie construită acea cascadă de hidrocentrale, în urma, sper eu, a acelui studiu atât de mult promis și anul trecut, și anul acesta în mod repetat de evaluare a impactului asupra
Rolul nostru trebuie să fie în continuare de monitorizare a situației și să ținem degetul pe puls...
mediului. Și până la urmă, oricum Ucraina, de exemplu, cu acordul tacit al Guvernului Republicii Moldova, să continue construcția. Poate exista și un asemenea scenariu.
Să vedem cum derulează mai departe lucrurile, dar nu trebuie să fim relaxați, adică oricum rolul nostru trebuie să fie în continuare de monitorizare a situației și să ținem degetul pe puls și întotdeauna să reacționăm și în continuare și să-i aducem aminte Guvernului nostru că are responsabilități față de cetățenii săi pentru a apăra fluviul Nistru.”
Europa Liberă: Dna Cantaragiu, cu siguranță ați auzit și Dvs. că Uniunea Europeană ar ezita să oprească acest proiect... De fapt, ce așteptări există, ce așteptări aveți Dvs., iată, față de Uniunea Europeană în acest sens? Ce ar trebui să facă?
Iuliana Cantaragiu: „Sunt și membră a Platformei societății civile de monitorizare a Acordului de Asociere între Uniunea Europeană și Republica Moldova și acolo, la ședința care a avut loc în luna martie la Bruxelles, în Declarația comună am atras atenție în special problemei fluviului Nistru și practic undeva o treime, zece puncte din acea Declarație includ diferite recomandări către Guvernului Republicii Moldova pe acest aspect. Și am avut acolo și întâlniri cu oficiali din Uniunea Europeană unde am ridicat acest subiect, am încercat să-l introducem pe agenda lor. Am văzut o reacție așa mai puțin rezervată, însă pentru mine a fost chiar o descoperire că subiectul acesta nu este nou și este cunoscut în Uniunea Europeană, doar că, deocamdată, stau așa mai mult în fază de monitorizare a situației și ce se va întâmpla mai departe.”
Europa Liberă: Dar aveți impresia că vă sunt împărtășite îngrijorările, că dinspre Bruxelles…?
Iuliana Cantaragiu: „N-am văzut absolut deloc reacții din partea lor, lucru care un pic ne-a mirat, ne-a descurajat, dar nu pot să zic că ne-a descurajat, dar a fost o constatare de fapt.”
Europa Liberă: Republica Moldova și Ucraina s-au adresat Comisiei Europene cu solicitarea de asistență pentru efectuarea studiului ecologic de impact pe râul Nistru. A urmat ceva după asta?
Iuliana Cantaragiu: „Nu cunosc absolut nicio urmare a acelei solicitări. Știu că prima dată a fost făcută o asemenea solicitare anul trecut. Deci, după ce a fost audiat în Parlament fostul ministru al Mediului, dl Munteanu. Și atunci cu mare tam-tam la fel au fost ca și cum niște reacții din partea oficialilor noștri, a fost o declarație a Parlamentului sau cel puțin urma să fie, care trebuia să includă poziția ca și cum a autorităților Moldovei referitor la hidrocentrala de la Novodnestrovsk și planurile Ucrainei și expediată în Ucraina. Și urma să fie, cel puțin așa ne asigurau autoritățile la momentul respectiv, ca o solicitare comună din partea Ucrainei și Moldovei către Comisia Europeană pentru ca aceia, la rândul lor, să susțină financiar, poate cu expertiză elaborarea acestui program de evaluare a impactului asupra mediului. Ulterior n-am mai auzit nicio mișcare în acest sens. M-am mirat că în acest an se repetă același lucru. Deci, dl prim-ministru, după vizita din Ucraina, din nou spune același lucru. Nu știu…”
Europa Liberă: Dar există probabilitatea ca o asemenea asistență să nu fie acordată? Și dacă da, ce poate să urmeze?
Iuliana Cantaragiu: „Nu cred că n-ar fi acordată, dacă ar fi fost solicitată, fiindcă subiectul apei oricum este un subiect sensibil, indiferent unde este – la noi sau în Uniunea Europeană. Și Uniunea Europeană cel puțin acordă foarte mare atenție acestui subiect în cadrul Uniunii Europene.”
Europa Liberă: Dar ar trebui să înțelegem că speranța părții ucrainene, mai ales că oficiali ucraineni au fost văzuți dând asigurări că construcția acestor hidrocentrale va fi și în folosul Republicii Moldova, ar trebui să înțelegem că speranța părții ucrainene este ca studiul de impact să găsească inofensiv planul de construcție a acestor hidrocentrale?
Iuliana Cantaragiu: „Evident că speranța oricărui investitor este ca investiția sa să se regăsească cât mai inofensivă pentru mediu, dar acest studiu trebuie obligatoriu făcut, indiferent că vrea Ucraina sau nu, sau indiferent cât de relaxată este Moldova sau nu. Este o prevedere obligatorie chiar și în cadrul Convenţiei de la Espoo, care este ratificată de ambele țări încă în anii ‘90 și este obligatoriu să fie făcută. Acum că Ucraina încearcă să ne asigure că nu vor efectua niciun fel de lucrări până nu va fi făcut acest studiu, oricum asta nu o este garanție, că același lucru, aceleași povești au fost spuse inclusiv când au extins hidrocentrala de la Novodnestrovsk și până la urmă până în prezent noi nu avem niciun fel de studiu, deși a fost solicitat de mai multe ori de către Republica Moldova.”
Europa Liberă: Admiteți o situație similară acum?
Iuliana Cantaragiu: „De ce nu? De aceea și zic: nu trebuie să fim relaxați!”
Europa Liberă: Există, dna Cantaragiu, totuși vreun proiect de acord între Moldova și Ucraina, privind construcția pe râul Nistru, până în 2026 a celor șase hidrocentrale? Sau există doar acel Program de dezvoltare hidroenergetică, sau cum se numește el, adoptat de Guvernul de la Kiev?
Iuliana Cantaragiu: „Referitor la cele șase hidrocentrale e doar acel program și nu există un acord în acest sens cu Republica Moldova…”
Europa Liberă: Se vorbea la un moment dat de un proiect care ar prevedea darea în arendă a terenului?
Iuliana Cantaragiu: „Asta și voiam să zic în continuare. Există un proiect de acord referitor la funcționarea nodului hidraulic Dnestrovsk.”
Europa Liberă: Ce-i cu proiectul acela? Acum în ce fază este?
Iuliana Cantaragiu: „Tot încă este proiect. Este în faza de discuții. Cele mai aprinse subiecte în acest proiect sunt cu privire la care ar trebui să fie volumele de apă pe care Ucraina trebuie să le elibereze în mod constant în urma acelei hidrocentrale. Și un punct în acel acord e darea în arendă de către Moldova pe un termen de 39 de ani deja, Ucraina voia pe 99, dar s-a ajuns la 39 de ani a circa 20 de hectare din nordul republicii, acolo unde există lacul-tampon, de fapt, la Naslavcea. Și Ucraina ar avea nevoie de aproape 20 de hectare pentru a-și fortifica acel lac. Sub pretextul riscului de inundații, dar, de facto, fortificarea malurilor ar permite acumularea încă cu opt metri înălțimea apei în acel lac.”
Europa Liberă: Deci, nimic bun pentru Republica Moldova?
Iuliana Cantaragiu: „Absolut! Mă miră că Republica Moldova merge la acest pas. E un lucru de neînțeles, cel puțin pentru noi de ce face acest lucru și, respectiv, solicitarea noastră a fost și rămâne în declarațiile pe care le-am comunicat Guvernului Republicii Moldova să nu facă acest pas.”
