Interviu: „Importantă nu este înscrierea aderării la UE în constituție, importantă este voința cetățenilor”

„Este o dovadă de maturitate politică, de maturitate a democrației” din R. Moldova și Ucraina, faptul că cele două au reușit să obțină anul trecut statutul de țări candidate la aderarea la UE, pe fundalul războiului provocat de invazia Rusiei, mai remarcă Mike Smeltzer în interviul cu Europa Liberă.

Mike Smeltzer este analist principal la Freedom House, coordonatorul raportului despre țările în tranziție, publicat pe 24 mai 2023.

Idei principale:

• În 2022, R. Moldova și Ucraina au continuat eforturile pentru a-și îmbunătăți guvernările, în pofida războiului dus de Rusia.
• Ambele țări au evitat să „ înghețe reformele”, invocând războiul și amenințările la securitatea națională.
• Chiar dacă războiul se prelungește, țările candidate la UE, cum sunt Moldova și Ucraina, au toate șansele să continue reformele democratice.
• Apropierea de Uniunea Europeană, integrarea sunt singura șansă pentru pace și democrație a țărilor din regiune.
• Ancorarea integrării europene în constituție nu este atât de importantă ca voința cetățenilor.

Europa Liberă: Raportul „Națiuni în tranzit” constată că în general, țările din Europa Centrală și Eurasia au regresat, când vine vorba de starea instituțiilor democratice, mai puțin unele din statele candidate la Uniunea Europeană. În primul rând Ucraina, aflată în plin război după invazia rusă și R. Moldova, confruntată cu un război la granița sa estică. Cum explicați acest aparent paradox?

Mike Smletzer: „[Faptul că au înregistrat progrese în pofida unui an de război] demonstrează maturitatea democrațiilor din aceste țări, din Moldova și Ucraina. În pofida amenințărilor la adresa securității, continuă să facă eforturi pentru a-și îmbunătății guvernările, pentru a face ceea ce trebuie să facă un guvern, un parlament.

În Moldova aceste eforturi sunt ilustrate de încercarea de a continua [reformele] de care este nevoie în țară, fără a se împiedica de considerentele geopolitice. Este o dovadă de maturitate politică, de maturitate a democrației, să continue treaba de zi-cu-zi în pofida crizelor. Ar fi mult mai simplu de spus: suntem într-o situație de criză de securitate, înghețăm pentru moment reformele, trebuie să împingem țara într-o anumită direcție pentru a ne asigura că Rusia nu mai este o amenințare. În schimb, încearcă să facă ambele lucruri: să garanteze securitatea cetățenilor și să continue reformele democratice.”

Europa Liberă : Vedeți apropierea de UE drept un motor, poate cel mai important motor în acest moment, al reformelor? Un catalizator al reformelor?

Mike Smeltzer: „Integrarea în UE ca motor al reformelor democratice este o poveste mai complicată: sondajele arată că majoritatea moldovenilor sprijină o mai mare integrare în structurile UE, dar sunt conștienți că acest proces este cel puțin dificil. De multe ori, procesul este greu de înțeles, regulile se schimbă, dar tot nu renunță la ideea de a deveni membri. Duminica (21 mai ) la Chisinău a avut loc o mare manifestație pro-europeană, cu prezența președintei Maia Sandu și a președintei Parlamentului European, Roberta Metsola care a recunoscut că Moldova este pregătită pentru integrarea în UE. Dar dorința de integrare este legată și de contextul de securitate, de faptul că în acest moment este riscantă orice alianță cu regimurile autoritare din Rusia, Belarus sau țările central-asiatice.

Nu poți decide liber soarta țării, sub amenințarea continuă a acestor regimuri autoritate. Așa că în acest moment, pentru țările din regiune, drumul spre prosperitate și libertate este numai prin Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: Am remarcat faptul că anul acesta, raportul „Nations in Transit” (Națiuni în tranzit) acordă un rol special Uniunii Europene. Țările candidate, toate considerate de Freedom House cu regimuri hibride, sunt analizate din perspectiva șanselor de apropiere de UE, a progreselor pe care le fac pe calea integrării. Considerați UE factorul cheie pentru democratizare?

Mike Smeltzer: Uniunea Europeană joacă un rol important. Am văzut puterea Uniunii Europene de a accelera reformele, am văzut că țările membre pe care le considerăm încă democrații semi-consolidate, ca Bulgaria, România sau Croația - dar care sunt toate membre în UE - s-au descurcat mult mai bine, din punct de vedere al guvernării democratice, decât țările candidate cu regimuri hibride. O ilustrație a impactului UE asupra procesului de democratizare.

Nu putem însă ignora faptul că în ultimii ani, Uniunea Europeană nu s-a descurcat strălucit când vine vorba tocmai de a-și folosi puterea de democratizare în această regiune [acoperită de raportul„ Națiuni în tranzit”]. În Balcanii de Vest, mulți ani, Uniunea Europeană a tolerat semi-autocrații, pentru că a fost mai interesată de menținerea stabilității, decât de democratizare.

Acum însă, UE își recunoaște rolul de factor important al democratizării, și multe țări membre înțeleg că este mai periculos pentru blocul comunitar dacă nu se extinde, dacă nu acceptă aceste țări aspirante la integrare.”

Europa Liberă: Ucraina este în mijlocul unui război, cu toate acestea, potrivit criteriilor folosite de Freedom House, s-a descurcat surprinzător de bine la capitolul democratizare, instituții democratice. O reflecție a faptului că în pofida războiului, nu a recurs la metode autoritare, că a insistat să păstreze funcționarea unor instituții democratice?

Mike Smeltzer:„ Evoluția Ucrainei în ultimul an este și nu este o surpriză. Ucraina a făcut progrese constante în ultimii ani, mai ales după 2014, ucrainenii au spus clar că vor un regim democratic, că vor reforme democratice. Organizațiile societății civile conlucrează strâns cu instituțiile guvernului, se fac reforme, mai ales la nivelul local. Descentralizarea a jucat și joacă un rol important, chiar și în acest război: cum s-ar fi descurcat Ucraina după atacul Rusiei, dacă nu avea deja instituții descentralizate, capabile să se mobilizeze la nivel local, acolo unde era nevoie?!

Concluzia raportului nostru este că ucrainenii resping această falsă dihotomie: că drepturile omului, drepturile politice și libertățile individuale pot fi ignorate, puse în paranteză, în timpul unui război. Exact contrar de ce se întâmplă în Rusia.”

Europa Liberă: Mulți analiști sunt de părere că războiul, într-o formă sau alta, nu se va încheia anul acesta, ar putea continua mult timp. Credeți că țările din „zona gri” cum numiți în raport țările cu regimuri hibride, vor avea forța de a continua reformele democratice în aceste condiții?

Mike Smeltzer: „Da, cred că vor rezista deși democratizarea, când securitatea țării este amenințată, este o mare provocare. Nu știu ce va aduce viitorul, nu sunt expert militar, dar rezultatele ultimului raport, evoluțiile democratice din ultimul an îmi dau speranțe.

Reziliența cetățenilor este exemplară, în Ucraina dar și în Moldova. Vor democrație, înțeleg că democrația este drumul spre pace și libertate, și în cazul Ucrainei, pentru asta sunt dispuși să-și sacrifice viețile.”

Europa Liberă: Raportul prezintă și rezultatele unor sondaje de opinie efectuate în țările candidate la aderare. De exemplu în R. Moldova, ca 60% sprijină integrarea în UE dar sub 20% cred că țara va deveni membru în 2030, anul țintă menționat de președinta Maia Sandu și de elita politică. În Ucraina, țară în plin război, 90% sprijină integrarea și peste 80% cred că 2030 este o dată realistă pentru admiterea in UE. Cum explicați această diferență de dinamică?

Mike Smeltzer: „Rezultatele spun multe despre dinamica din cele două țări dar și despre dinamica din afara lor.

Moldova, dacă ne uităm la sondaje, seamănă mai degrabă cu Bosnia-Herțegovina sau Macedonia de Nord: majoritatea vede avantajele integrării dar vede și problemele, înțelege că procesul aderării este lung și nu neapărat linear.

În Ucraina, este vorba de o schimbare de optică a întregii societăți: oamenii cred că vor reuși să facă reformele în scurt timp, că țara va fi admisă în UE, că vor câștiga războiul, că au instituții democratice. Ucraina este o țară cu un regim hibrid dar asta nu înseamnă că nu este democratic. Au instituții democratice puternice. S-ar putea spune că războiul a provocat o schimbare de mentalitate, de percepție. A fi ucrainean nu mai este definit etnic, a devenit o noțiune cu valențe civice. A fi ucrainean înseamnă a fi democrat.”

Europa Liberă: Să ne întoarcem la Moldova și mitingul pro-european din 21 mai la care s-a propus și amendarea constituție pentru a include dezideratul aderării la UE. Un astfel de articol în constituție chiar poate garanta că oricine vine la guvernare va continua procesul? Sau are numai o valoarea simbolică?

Mike Smeltzer: „Bună întrebare, aș vrea să am date concrete ca să pot răspunde. Am văzut acest lucru de mai multe ori, momente în care majoritatea cetățenilor vor ca țara să adere la UE, de exemplu în Ucraina din 2014, cetățenii au făcut presiuni pentru reforme democratice, același lucru în Moldova, unde și-au exprimat această voință, alegând-o pe Maia Sandu și votând PAS. Semne clare că aceasta este voința majorității, și asta ar trebui respectat.

Dacă dezideratul este sau nu în constituție nu este atât de important, importantă este voința cetățenilor, ei trebuie să decidă.”