Despre politica externă a președinției Moldovei, Valentina Ursu a stat de vorba cu fostul premier si ministru de externe Iurie Leancă, actualmente vicepreședinte al Parlamentului, care spune că potrivit Constituției, întreaga responsabilitate pentru politica externă într-o republică parlamentară precum Moldova revine Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene.
Your browser doesn’t support HTML5
Interviu cu Iurie Leancă
Europa Liberă: Vreau să vă întreb, cine în Republica Moldova e responsabil de promovarea politicii externe, din moment ce șeful statului încearcă insistent să spună că locul Republicii Moldova este mai la Est, alături de Rusia, în cadrul Uniunii Euroasiatice, iar cei de la guvernare spun că viitorul Moldovei e integrarea europeană? Cine are împuterniciri să decidă încotro, Moldova?
Iurie Leancă: „Situația este suficient de clară. Pornind de la faptul că în Republica Moldova este un sistem parlamentar și în orice țară cu un astfel de sistem politic prioritățile politicii interne și externe le formulează Parlamentul prin majoritatea constituită, iar Guvernul exercită și transpune în viață aceste priorități. Și în Constituție scrie negru pe alb că Guvernul este responsabil de promovarea politicii interne și externe. Este adevărat că președintele ar trebui să fie un fel de simbol și să reprezinte și Moldova în acest sens în relațiile internaționale. Deci, toate pârghiile, instrumentele se află, în mod special sunt concentrate în mâna Guvernului, având acest status stabilit de Parlament, astfel încât aceste tentative ale președintelui Dodon de a se erija într-un actor important în procesul de elaborare și promovare a politicii externe sunt mai mult niște chestii de imagine, dar care nu au niciun impact, slavă Domnului, asupra obiectivelor prioritare de politică externă.”
Europa Liberă: Domnul Dodon a anunțat că va fi la Teheran, pentru a doua oară în capitala Iranului, va participa pe 5 august la învestirea președintelui iranian. A mai avut în musafirie și oaspeți din Coreea de Nord. Ce mesaje transmite dumnealui societății, pentru că, într-un interviu cu Europa Liberă, chiar Igor Dodon declara că, în caz că nu va fi suficientă asistență financiară din partea UE, el va căuta și alte posibilități?
Iurie Leancă: „Foarte ciudată această alegere a domnului Dodon. Mă refer la țări precum ar fi Iranul, Coreea de Nord, în afară de aliatul său deja tradițional, Rusia. E ciudată, fiindcă dânsul nu este novice în afacerile statului - a mai fost și ministru ș.a.m.d. Și, în primul rând, el nu poate să nu știe de unde vine sprijinul politic și cel financiar pentru Republica Moldova. Și nu cred că nu observă cum evoluează acum relațiile dintre Occident - partenerii noștri, susținătorii noștri și cei care ne vor nouă construirea unui stat funcțional, cu cetățeni care se simt bine la ei acasă și Est. Aici e nu doar Rusia, fiindcă, uitați-vă, întâmplător sau nu, dar ultimele rezoluții adoptate printr-o majoritate covârșitoare atât de Camera Reprezentanților, cât și de Senatul american și, din câte putem spune, președintele Trump va semna aceste sancțiuni, deci, vor deveni lege, tocmai sunt îndreptate împotriva Rusiei, Iranului și Coreei de Nord. Deci, în momentul în care există această relație foarte dură, animozități foarte puternice între Occident (cei care ne ajută pe noi) și aceste țări, am sentimentul că domnul Dodon sau este miop, sau intenționat contribuie la distrugerea imaginii Republicii Moldova; în mod special, în raport cu partenerii noștri care mereu ne-au ajutat. Dacă dânsul crede că Iranul ne poate ajuta pe noi sau Coreea de Nord, în mod special, poate vrea să preluăm exemplul Coreei de Nord – să inventăm o nouă filosofie „juche”-moldovenească, așa se numește filosofia dominantă în Coreea de Nord și să mizăm doar pe forțe proprii, ceea ce face Coreea de Nord. Deci, încă o dată: este iresponsabilitate și nu-mi dau seama unde ne poate duce această linie a președintelui Dodon.”
Europa Liberă: Vicepremierul rus, care va fi prezent și el în capitala Iranului, a spus că se va întâlni cu președintele Igor Dodon acolo și aceste discuții vor avea loc după ce vicepremierul rus Rogozin nu a fost lăsat de România să ajungă în Republica Moldova. Au urmat și câteva insulte la adresa guvernării de la Chișinău. Cum vor evolua relațiile pe mai departe dintre cele două state - Republica Moldova și Federația Rusă?
Iurie Leancă: „În ceea ce privește aceste întâlniri istorice dintre Rogozin și Dodon, ei nu neapărat trebuie să se vadă la Teheran. Dacă au ceva de discutat, și la telefon pot discuta. Doar că, slavă Domnului, efectul acestor discuții pentru realitățile pe care le avem noi în Moldova pe conflictul transnistrean sunt minime, fiindcă tocmai președintele și Președinția nu dispun de pârghii reale de a exercita nicio influență, deci, nu atribui prea mare importanță acestor întâlniri. În ceea ce privește aceste mesaje foarte dure și care depășesc categoric limbajul și academic, și diplomatic ale domnului Rogozin, am avut și eu o anumită experiență de comunicare cu Domnia sa și concluzia mea e că cel mai bine e să nu te angajezi într-un dialog sau schimb de replici acide cu Domnia sa. Bănuiesc eu că așa își creează imaginea de oameni fermi în Federația Rusă, deci, categoric n-aș sfătui nici pe cei de la Chișinău să se angajeze într-un schimb de replici cu el. La nivel de efecte, dânsul, sunt convins, va încerca să demonstreze că are o anumită pondere în procesul de luare a deciziilor al Federației Ruse și, așa cum a promis, ar putea anumite persoane din România, nu-i exclus și din Republica Moldova, să fie puse pe „lista neagră” a Federației Ruse, pe un fel de sancțiuni. Dar în ce măsură aceste declarații ale lui vor fi realizate, nu-mi dau seama. Eu nu cred că am putea vedea anumite efecte negative, fiindcă relațiile, din păcate, și asta o spun cu o anumită tristețe, relația dintre Chișinău, cel puțin, și Moscova e o relație deloc bună. E o relație unde factorul politic interferează și distorsionează relația comercială, relația economică. Este un fenomen mai vechi deja, deci, mai rău nu prea are ce să fie. La nivel de conflict transnistrean, slavă Domnului, iarăși nu cred că ar putea face ceva pentru a înrăutăți situația, pentru că între noi și Rusia există Ucraina, care e în război cu Rusia, dar care mizează și plasează mare accent pe situația de securitate în regiunea Odesa, la frontieră cu Moldova pe segmentul transnistrean. Mă bucur că Chișinăul, în sfârșit, a început acest proces de monitorizare și de supraveghere a frontierei pe segmentul respectiv de partea ucraineană. Trebuie să continuăm să supraveghem segmentul. Deci, nu cred și nu văd care ar fi aceste consecințe negative pe plan practic pentru relația moldo-rusă.”
Europa Liberă: Igor Dodon acreditează ideea că tocmai el este cel care îmbunătățește cooperarea moldo-rusă. De cinci ori în șapte luni s-a văzut cu liderul de la Kremlin, Vladimir Putin. Cum vă explicați faptul că tot de atâtea ori în componența delegației nu a fost nimeni din partea Guvernului?
Iurie Leancă: „Din momentul în care Dodon a fost ales președinte, a ales o linie de confruntare în raport cu Guvernul. Astfel de coabitări s-au mai întâmplat și în alte state, doar că în state ceva mai civilizate. Și în aceste state, cum ar fi Franța, iată prima țară care-mi vine în minte, unde coabitări între președinte de o culoare și Guvern de altă culoare politică a existat. Totuși, pe politica externă, cel puțin, încerca să elaboreze niște linii comune de conduită și de acțiune. Pornind de la interesul statului, ar fi absolut firesc, normal ca, în momentul în care ești ales președinte, să faci același lucru – să ai un dialog cu Guvernul, cu Ministerul de Externe, să te dezici de retorica electorală și să te axezi pe acest interes național. Din păcate, nu s-a întâmplat acest lucru. Ei au o politică nu a Moldovei, ci strict a Președinției și a Partidului Socialiștilor și slavă Domnului că președintele la noi nu dispune de pârghii reale de a influența politica externă nici la nivel de formulare de priorități și, în mod special, nici la nivel de transpunere în viață a acestor priorități.”
Europa Liberă: Cum e văzută Republica Moldova ca și stat, din moment ce există această duplicitate în felul de a înțelege cum se promovează politica externă din partea instituției prezidențiale și din partea Guvernului?
Iurie Leancă: „Bineînțeles că e o problemă. Și e o problemă reală, fiindcă sunt suficienți decidenți în lumea asta - și la stânga de noi, și la dreapta de noi -, care nu au timp și nu-și pot permite luxul să se familiarizeze cu situația și regimul politic din Moldova, de exemplu. Și atunci, ei judecă în baza acestor aparențe. Iar aparența e că Moldova nu știe ce vrea, că e ca racul, știuca și mai e și lebăda, uneori mai apare. Și din punctul acesta de vedere, noi doar aducem o anumită confuzie la nivel de percepție, iar percepția contează, uneori chiar mai mult decât realitatea, astfel încât, iată, această dedublare a noastră sigur că creează prejudicii pentru imagine și, respectiv, pentru viitorul Republicii Moldova.”