Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, spune într-un interviu cu Europa Liberă că Republica Moldova ar putea solicita despăgubiri Federației Ruse pentru scoaterea din funcțiune a liniei electrice de înaltă tensiune Isaccea-Vulcănești, atacată cu drone pe 23 martie pe segmentul ei din Ucraina. Linia ar putea fi reparată și repusă în funcție până pe 2 aprilie, dar între timp riscul unor deconectări de curent rămâne ridicat.
Nu vrei să asculți întregul interviu? Mergi direct la tema care te interesează:
◉ Starea liniei și mărimea prejudiciului ◉ Riscul deconectărilor ◉ Apelarea la MGRES ◉ Situația carburanților ◉ Importuri din România
Your browser doesn’t support HTML5
Ministrul Energiei: Riscul unor deconectări de curent, mai ales în orele de vârf, rămâne ridicat
Europa Liberă: Așadar, dle ministru Junghietu, pe 23 martie, linia de înaltă tensiune Isaccea-Vulcănești, una strategică pentru Moldova, a fost ținta atacurilor rusești. Ieri ați spus că linia a fost lovită de drone Shahed ale Federației Ruse, iar pe 24 martie ați și fost la locul incidentului. Ce ați constatat mai exact acolo?
Dorin Junghietu: Atacul cu drone a vizat infrastructura noastră energetică - linia care ne leagă de sistemul electroenergetic european. Caracterul și gravitatea defecțiunilor le-am prezentat într-o fotografie. Partea ucraineană a transmis deja operatorului nostru de sistem un plan de reparații, estimat la aproximativ șapte zile, în funcție și de condițiile meteo, pentru că vorbim de echipamente grele care sunt mobilizate în câmp pentru a rezolva problema. Vorbim și de conductori care traversează Dunărea, or, pilonul deteriorat – unul important – este pe malul Dunării, pe partea ucraineană...
Europa Liberă: Asta ar însemna că lucrările ar putea fi încheiate până pe 2 aprilie și va fi depășită criza?
Dorin Junghietu: Ținând cont de faptul că, după ce s-au făcut verificările de deminare și de securizare a terenului, din ce cunoaștem, ieri după-amiază, lucrările au demarat. Deci, da, de ieri – într-o săptămână.
Europa Liberă: Care sunt proporțiile prejudiciului cauzat? Sunt de ordinul zecilor, sutelor de mii de lei sau e vorba de milioane?
Dorin Junghietu: La acest moment, se cunoaște volumul de lucrări necesare. Partea ucraineană a zis că are tot necesarul. Au început lucrările și, la final, ne vor prezenta cheltuielile. Poate fi vorba de câteva sute de mii de lei, dar suma poate trece și de 1-2 milioane de lei. Va fi clar după ce vor fi făcute lucrările. Acum este prematur să facem o estimare [exactă].
Dar trebuie să înțelegem că sunt, totuși, informații sensibile, pe care noi nu le putem face complet publice, pentru că expunerea lor ar prezenta o vulnerabilitate pentru infrastructura noastră, cât și pentru oamenii care lucrează acolo. Nu vrem să dăm foarte multe detalii, pentru că ele pot fi exploatate de către Federația Rusă. Colegii din Ucraine știu foarte bine ce au de făcut și, cum am spus, la momentul finalizării lucrărilor ne vor prezenta cheltuielile suportate.
Europa Liberă: Deci, Rusia lovește, Ucraina reface, Moldova plătește...
Dorin Junghietu: Este infrastructura noastră care tranzitează și teritoriul Ucrainei. Autoritățile statului, după ce va fi clară situația și va fi reparată linia, se vor expune asupra cheltuielilor. Pentru că vorbim deja de a doua sau a treia criză în acest an: criza generată de situația din Orientul Mijlociu, care, desigur, este explorată și de Rusia; criza apei, ca urmare a atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice ucrainene care au dus la poluarea Nistrului, râu din care se alimentează peste 2 milioane de oameni din Moldova și Ucraina. Şi acum avem situaţia când infrastructura critică a R. Moldova de pe teritoriul Ucrainei a fost obiectul atacurilor rusești.
Europa Liberă: Unele voci au sugerat la Chișinău ca Moldova să pună pe masa Rusiei „o notă de plată” pentru prejudiciile cauzate. Se ia în calcul aplicarea unei asemenea măsuri? Ce spune guvernul în acest sens?
Dorin Junghietu: Aici cred că trebuie să se expună conducerea de vârf a țării și Ministerul de Externe. Cunoaștem și situațiile anterioare când ambasadorul Rusiei a fost chemat și i s-a pus pe masă apa poluată din râul Nistru, cu urme de hidrocarburi, și, eventual, cred că va fi luată în considerare și nota de plată pentru distrugerile aduse infrastructurii energetice.
Riscuri de deconectări în orele de vârf
Europa Liberă: Cât de mare rămâne riscul deconectării consumatorilor de la rețea? S-a stabilit un eventual program prealabil al deconectărilor?
Dorin Junghietu: Rezervările de capacitate comercială de transport , acel faimos NTC de care tot vorbim, se fac zilnic. Licitațiile de capacitate pentru ziua următoare se finalizează la ora 11.00. După aceasta putem afla dacă trebuie să accesăm capacitate pe parcursul zilei sau dacă va trebui să importăm energie de avarie.
Acum, elementul foarte important este faptul că în configurația actuală a rețelei, rutele prin care noi aducem energie electrică au limitări tehnice. Faptul că în ultimele 24 de ore nu am avut întreruperi de energie nu înseamnă că ele nu ar putea avea loc în zilele următoare. Pentru că există vulnerabilitatea rutei [linia de 330 kV Bălți-Dnestrovsc] care trece tot prin Ucraina, iar rutele transfrontaliere care leagă direct Moldova de România au capacitate insuficientă de import a energiei. În momentul în care se termină rezervările de capacitate. noi deja cunoaștem aproximativ și orele la care am putea avea deficit...
Europa Liberă: Ar fi orele de vârf, să înțeleg?
Dorin Junghietu: Ar fi orele de vârf, în mare parte, da. Curentul de avare poate fi accesat din România, dar există această limitare tehnică a capacităților, a linilor...
Europa Liberă: Altfel spus, liniile sunt suprasolicitate...
Dorin Junghietu: Liniile sunt suprasolicitate, exact. Și nu poți aduce printr-o linie de 330 kV și linii de 110 kV aceeași cantitate de energie pe care o poți aduce pe una de 400 kV.
Europa Liberă: Pe o scară de 1 la 10, la ce nivel ați plasa riscul unor deconectări?
Dorin Junghietu: Riscul deconectărilor persistă din cauza fragilității infrastructurii ucrainene. Scenariul unor atacuri suplimentare a Rusiei asupra infrastructurii energetice din Ucraina poartă un caracter impredictibil și ne pot afecta.
MGRES, soluția de ultimă opțiune
Europa Liberă: Premierul Alexandru Munteanu a spus în Parlament că s-ar lua în calcul – ca scenariu de ultimă opțiune – și producerea curentului la Centrala Termoelectrică Moldovenească (MGRES), din stânga Nistrului, de care ați pomenit adineaori, și pentru malul drept. Ministrul Energiei ar accepta o asemenea soluție într-o situație de criză energetică adâncită?
Dorin Junghietu: Din punct de vedere economic, din punct de vedere al disponibilității actuale a gazelor pe piață, este o situație destul de sensibilă și complexă. Cantități de gaze nu prea sunt disponibile, inclusiv în contextul crizei din Orientul Mijlociu. În plus, observăm că traderii fac speculă cu prețul gazelor.
Deci, prețul gazelor a crescut substanțial. Așa că un megawatt de energie produs pe gaze ne-ar costa 200 de euro, aproape dublu decât este acum prețul energiei pe bursa din România.
Un eventual scenariu de a achiziționa gaz și a-l trimite la MGRES să producă curent este unul de ultimă opțiune și nu este luat în calcul la acest moment, pentru că prețurile sunt foarte mari.
Mai mult se consumă decât se aduce
Europa Liberă: Ce se întâmplă cu stocurile de carburanți la ora actuală? Întâmpină sau nu Moldova dificultăți la suplimentarea acestora?
Dorin Junghietu: Consumul nostru zilnic de motorină și de benzină este de aproximativ 2.000-2.200 de tone și, respectiv, 500-600 de tone. Problema pe care o vedem este că importatorii continuă să aducă volume zilnice. În medie, pe zi, sunt aduse între 1.800 și 2.500 de tone de motorină.
Consumul țării a crescut semnificativ în ultima perioadă. Mă uitam la statistica pe ultimii trei ani: 2023, 2024, 2025. În 2025, față de anul 2024, volumele consumate au crescut semnificativ. Anul acesta, această anxietate a consumatorilor față de o eventuală creștere substanțială a prețurilor face ca lumea să-și creeze stocuri în beciuri...
Europa Liberă: Achiziții de panică...
Dorin Junghietu: Exact, achiziții de panică. Acest lucru pune presiune pe importatori, pentru că ei, cu volumele disponibile regional, nu reușesc să mențină stocurile.
Și să nu uităm încă un lucru important: majoritatea produselor petroliere care vin pe piața R. Moldova, peste 90%, sunt din România, unde sunt trei rafinării. Rafinăria PetrotelLukoil - care este oprită de ceva timp, după revizie - nu a mai fost repornită din cauza sancțiunilor americane. Rafinăria Petromidia, care a avut oprirea planificată o dată la doi ani și zilele acestea va fi repornită.
Cea de a treia rafinărie, Petrom OMV Petrobrazi. În plus, avem importuri din Turcia și Bulgaria, ultima limitând exporturile la combustibil.
Vorbim despre o situație regională destul de complexă în care am avut o singură rafinărie funcțională în ultima lună. Plus ce s-a mai reușit de compensat cu importuri din Bulgaria și Turcia.
Europa Liberă: Și dacă tragem linia, câtă motorină și benzina are Moldova la ora actuală?
Dorin Junghietu: Stocurile pe care le-am văzut acoperă un consum la motorină de 7-8 zile și la benzină - de 14-16 zile.
Europa Liberă: Și la aeroport?
Dorin Junghietu: La aeroport, volumele au fost contractate pentru combustibil de aviație, pentru luna martie, aprilie și mai. Deci, hai să spunem că aeroportul se pregătise din timp cu contracte. Deja avea semnate contractele și volumele contractate.
Moldova va importa carburanți din România în ciuda restricțiilor la export
Europa Liberă: Guvernul de la București a declarat „situație de criză” pe piața țițeiului și a produselor petroliere în România, măsură prin care s-ar impune restricții și pe importuri, iar R. Moldova, așa cum ați spus, aduce cele mai importante cantități de carburanți de peste Prut. A avut sau nu discuții Chișinăul cu Bucureștiul în vederea continuării livrărilor din România?
Dorin Junghietu: Discuția cu guvernul de la București a avut loc săptămâna trecută și ordonanța de urgență a guvernului, care urmează să fie adoptată, va ține cont și de necesitățile de export către Republica Moldova. Asta și reieșind din faptul că marii producători și operatori petrolieri din România sunt și cei mai mari operatori petrolieri și pe piața noastră.
Europa Liberă: În cât timp anticipați că va fi ridicată starea de urgență în sectorul energetic?
Dorin Junghietu: Cum a menționat și dl prim-ministru, noi sperăm că nu o să fie nevoie de toate cele 60 de zile. Vom încerca să nu fie nevoie de toată perioada stării de urgență, dar depinde foarte mult de conjunctura externă.
Rămânem totuși vulnerabili pe perioada cât linia electrică [Isaccea-Vulcănești] nu este finalizată și cât suntem aprovizionați cu energie electrică pe alte rute. Și războiul din Ucraina creează situații impredictibile.
Instituțiile, autoritățile, întreprinderile statului vor face tot posibil pentru a menține stabilă alimentarea țării cu energie electrică și cu combustibil, dar să nu uităm că depindem de importuri. Trebuie să continuăm să lucrăm la creșterea gradului nostru de independență energetică prin dezvoltarea de capacități locale de producție a energiei electrice.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te