Arta de a citi concluziile partenerilor europeni... De ce constatările și recomandările miniștrilor de Externe ale statelor membre ale UE sunt văzute atât de diferit de guvernare și de opoziție? Ce se înțelege, de fapt, din cele constatate de Consiliul European cu privire Republica Moldova în raportul prezentat în ajun? Și cum se prezintă Republica Moldova în studiul recent Indicele Parteneriatului Estic pentru 2015-2016, studiu ce va fi prezentat azi la Chișinău. Două teme îngemănate pentru convorbirea cu politologul Dionis Cenușă.
Dionis Cenușă
Europa Liberă: Consiliul pentru Afaceri Externe al Uniunii Europene a dat publicității luni un document în 27 de puncte, care prezintă progresele şi restanţele autorităților de la Chișinău, și reafirmă angajamentul comunității europene de a consolida asocierea politică și integrarea dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova, în baza Acordului din 2016. Concluziile Consiliului European sunt privite diferit de către actorii politici de la guvernare și din opoziție. Dvs. cum vedeți acest document în care limbajul diplomatic oferă „un fel de amestec balansat de mesaje”, vorba Federicăi Mogherini, șefa diplomației europene?
Dionis Cenușă: „După mine, este unul din cele mai puternice documente care au fost pregătite până acum de către Uniunea Europeană cu referință la Republica Moldova. Cred că un document atât de închegat care cuprinde cele mai importante domenii unde într-adevăr avem restanțe, precum mass-media, sectorul energetic, nemaivorbind de investigațiile din sistemul bancar, nu am văzut până acum. Chiar dacă facem o comparație cu ultimele concluzii prezentate în 2016, deci, vorbim despre un document care într-adevăr este echilibrat, dar care este și bine integrat. El, practic, prezintă la zi care este situația în Republica Moldova și unde autoritățile trebuie să se concentreze cu eforturi mai concrete și un angajament bazat pe o voință politică fermă.”
Your browser doesn’t support HTML5
Interviul dimineții cu politologul Dionis Cenușă
Europa Liberă: Dincolo de retorica ușor triumfalistă la Chișinău cu care s-a citit de oficiali textul emis de Consiliu, dincolo de criticile severe din partea opoziției, ce ar trebui să se înțeleagă cu adevărat că trebuie făcut de Republica Moldova, ca ea să rămână credibilă în opțiunea ei europeană?
Dionis Cenușă: „Din păcate pentru autoritățile de la Chișinău, încrederea din partea Uniunii Europene nu a fost restabilită. Deci, dacă e să citim printre rânduri, atunci vedem, de exemplu, solicitarea de a urgenta, de a accelera reformele și de foarte multe ori se repetă solicitări făcute anterior. Deci, partea europeană nu este convinsă întru totul în mod special de modul cum este combătută corupția și la fel problemele legate de guvernanță și, respectiv, politizarea instituțiilor. Aceste lucruri reies foarte evident din textul declarației. Eu aș fi mai precaut, dacă aș fi fost în locul autorităților, pentru că, da, caracterul declarației este destul de critic.”
Europa Liberă: Să ne referim la un singur exemplu, dle Cenușă, la regretul exprimat de miniștrii de Externe ai țărilor UE. Regretul exprimat că noua lege electorală din Republica Moldova nu include unele recomandări-cheie ale Comisiei de la Veneția. Ce se poate întâmpla dacă la Chișinău acest regret va rămâne, cum se pare că este limpede, tratat cu mai puțină sensibilitate?
Dionis Cenușă: „Evident, partenerii europeni nu renunță la precondițiile politice care sunt puternic legate de asistența macrofinanciară și de aceea pentru ei contează inclusiv modul cum va fi implementată noua legislație în domeniul electoral. Aici, probabil, se ascunde una din decepțiile opoziției de la Chișinău, dacă a fost manifestată vreuna legată de lipsa unei poziții foarte clare a Uniunii Europene vizavi de modul cum interpretează legislația electorală. Deci, va fi acordată asistența macrofinanciară chiar dacă a fost adoptată această legislație sau, totuși, e vorba de… nu știu, o a doua, o a treia tranșă, când în urma evaluării modului în care a fost aplicată legislația electorală se va decide dacă trebuie să fie cumva acordați bani sau nu. Deocamdată, există un fel de predispoziție a părții europene de a acorda prima tranșă din acea renumită asistență macrofinanciară.”
Europa Liberă: Schimbând acum tema sau poate extinzând-o mai degrabă, astăzi urmează să fie prezentat la Chișinău așa-numitul Indice al Parteneriatului Estic pentru 2015-2016. Sunteți unul dintre autorii acestuia, în cadrul unui colectiv extins de experți... Întâi de toate, poate am datora ascultătorilor o scurtă explicație sau o reamintire: ce este acest studiu, acest indice?
Dionis Cenușă: „Acest indice este o modalitate de a evalua în paralel ce se întâmplă în cele șase țări ale Parteneriatului Estic. Deci, dimensiunea externă a Uniunii Europene pentru țările din estul Europei și Republica Moldova face parte din acest grup. A fost elaborat un set de criterii în baza căruia sunt evaluate în mod obiectiv cele șase țări și această evaluare are loc pe parcursul ultimilor ani, în care Republica Moldova a reușit să devină un fel de fruntaș, dar, totodată, vedem cum lucrurile se schimbă, reapar noi candidați pentru a prelua primul loc în clasamentul țărilor din Parteneriatul Estic, conform acestui indice.”
Europa Liberă: Asta este concluzia pe care ați scoate-o în față?
Dionis Cenușă: „Concluzia pe care aș vrea să o reiterez este că Republica Moldova se confruntă cu foarte multe provocări, iar printre cele mai mari provocări desigur este modul cum fenomenul statului capturat împiedică realizarea reformelor în Republica
Republica Moldova pierde cumva terenul, inclusiv pentru că Georgia și Ucraina au obținut regimul liberalizat de vize care cumva egalează poziția acestor țăr..
Moldova, iar totodată țări precum Georgia sunt capabile să progreseze mai repede, asta având în vedere modul cum, cel puțin la nivelul corupției mici, lucrurile cumva evoluează pozitiv în această țară. Dar, iarăși, Republica Moldova pierde cumva terenul, inclusiv pentru că Georgia și Ucraina deja au obținut regimul liberalizat de vize care cumva egalează poziția acestor țări și, prin urmare, Republica Moldova nu are cu ce se lăuda în viitorul apropiat.”
Europa Liberă: În ce privințe, iată, Republica Moldova este depășită, de exemplu, de către Ucraina, de Georgia și unde rămâne, totodată, fruntaș, cum ați spus?
Dionis Cenușă: „Cel mai bun exemplu îl prezintă, deocamdată, Georgia; Ucraina cred că se află cam pe aceeași poziție ca și Republica Moldova, având în vedere gradul, profunzimea corupției din țara vecină. Georgia însă este cumva, dacă e să ne uităm și peste declarațiile din cadrul Consiliului de Securitate al UE cu Georgia, vedem un entuziasm enorm din partea Uniunii Europene vizavi de această țară. Unii consideră că Uniunea Europeană are nevoie de un lider în regiunea Parteneriatului Estic pentru a stimula cumva concurența între țări, dar practic vorbind, într-adevăr, această țară a reușit să facă, să realizeze lucruri foarte pozitive în ceea ce privește combaterea corupției și acesta este, probabil, principalul indicator care cumva creează așteptări pozitive din partea Georgiei și, respectiv, le pune în comparație negativă pe Moldova și Ucraina. Deci, dacă cineva va deveni fruntaș în următorul indice, atunci este cel mai degrabă vorba despre Georgia.”
Europa Liberă: Și care ar fi cele mai importante priorități sau provocări pe care ar trebui să le înfrunte Moldova în 2018, potrivit acestui studiu?
Dionis Cenușă: „Cele mai importante lucruri pe care trebuie să se concentreze autoritățile țin desigur de combaterea corupției, de sistemul de integritate care trebuie să fie funcțional și aici ne referim la Autoritatea Națională pentru Integritate. Totodată e vorba și despre realizarea acțiunilor practice în domenii precum implementarea părții economice a Acordului de Asociere și desigur tot ceea ce ține de sectorul energetic care, printre altele, a fost menționat inclusiv în concluziile UE despre care am vorbit anterior.”
Europa Liberă: În locul autorităților Republicii Moldova sau fiind în locul acestora, Dvs. ce ați vedea, în primul rând, sau ce v-ați considera obligat să vedeți în acest gen de studiu cum este indicele?
Dionis Cenușă: „Autoritățile trebuie să înțeleagă că societatea civilă este un partener care contează atunci când este vorba despre promovarea imaginii Republicii Moldova. Deci, analizele
Cooperarea cu societatea civilă este crucială...
obiective din partea societății civile din Republica Moldova trebuie să fie luate ca o recomandare și trebuie să fie examinate foarte serios de către autorități și, totodată, iarăși vorbim despre o evaluare obiectivă care este luată în considerare și de către partenerii europeni. Deci, cooperarea cu societatea civilă este crucială și acest lucru a fost iarăși reiterat de către partea europeană.”