Consiliul pentru afaceri externe al Uniunii Europene își exprimă regretul că noua lege electorală din Moldova nu include unele recomandări-cheie ale Comisiei de la Veneția, se arată într-un comunicat oficial de la Bruxelles. Consiliul a dat publicității luni un document în 27 de puncte care prezintă progresele şi restanţele autorităților de la Chișinău, și reafirmă angajamentul comunității europene de a consolida asocierea politică și integrarea dintre Uniunea Europeană și Moldova, în baza Acordului de Asociere din 2016. Consiliul subliniază că e foarte important ca reformele începute în 2016 să continue, şi a repetat că libertatea presei și pluralismul de opinii sunt baza unei societăți democratice. În declarația sa de luni, Consiliul pentru afaceri externe al Uniunii Europene a spus de asemenea că investigarea fraudei bancare trebuie să continue. Concluziile emise de Consiliul Uniunii Europene încurajează Republica Moldova să continue reformele, crede ministrul justitiei Alexandru Tănase.
Alexandru Tănase: „Am citit aceste concluzii cu mult interes, deoarece discuțiile care s-au purtat până la elaborarea lor au fost destul de contradictorii și deseori lăsau impresia că va exploda o bombă sau se va întâmpla ceva ieșit din comun și, citindu-le, le-am găsit foarte pertinente, destul de echilibrate și destul de realiste, bazate pe acele realități pe care le avem la noi în țară.”
Europa Liberă: Și totuși, la baza acestor concluzii stau recomandările avizului Comisiei de la Veneția privind implementarea sistemului electoral mixt. Dvs. credeți că se mai poate reveni sau deja totul depinde cum vor fi aplicate prevederile reformei electorale?
Alexandru Tănase: „Dacă ne uităm atent chiar la punctele 7, 8 ale avizului, acest detaliu este menționat, dar, din câte înțeleg eu din conținutul și interpretările acestei aserțiuni rezultă că acest subiect nu mai figurează ca unul fierbinte nici pe agenda UE și nici pe agenda moldovenească. Probabil datorită faptului că suntem tot mai aproape de alegeri și este absolut evident că o eventuală nouă reformă electorală nu se va mai produce. Probabil, anume din aceste considerente în aviz se menționează explicit că „consecințele noului sistem electoral ar trebui monitorizate atent în timpul procesului electoral, în timpul campaniei electorale, în ziua alegerilor și în perioada următoare”. Această aserțiune demonstrează destul de clar că partenerii noștri de dezvoltare vor fi foarte atenți și de acum încolo cum vor fi aplicate aceste norme și nu cred că se va mai insista pe anumite modificări ale legii electorale.”
Europa Liberă: Dvs. ziceți că nu mai e un subiect fierbinte această reformă electorală, dar oricum în martie urmează să vină concluziile finale ale Comisiei de la Veneția și se pare că și atunci când vor decide dacă să vină sau nu acele 100 de milioane de euro în Republica Moldova se va reveni la acest subiect, totuși, care eu zic că rămâne a fi fierbinte.
Alexandru Tănase: „Nu am văzut nicio condiționare absolut în acest document a deblocării anumitor finanțări legate de anumite reforme, inclusiv de reforma electorală. Din alt punct de vedere, ultimul raport care urmează să fie adoptat de Comisia de la Veneția va face doar o concluzie asupra implementării recomandărilor anterioare, care sunt foarte diferite, unele dintre care sunt valabile în privința Republicii Moldova pe parcursul ultimelor două decenii. Realmente nu cred că am putea să ne așteptăm la ceva surprinzător de la acel raport, cu atât mai mult că faptul că miniștrii de Externe au decis că se vor focusa de acum încolo pe procesul electoral, modul cum va fi organizată campania electorală, modul cum vor decurge alegerile chiar în ziua alegerilor și mai mult ca atât, este menționată și perioada postelectorală demonstrează foarte clar că nu mai există așteptări realiste că o anumită modificare a legii electorale va avea loc. Cel mai probabil, nici ei nu sunt naivi și înțeleg foarte bine că la o distanță de zece luni de zile, cât a mai rămas până la alegeri, nu cred că cineva s-ar aventura să modifice regulile de joc. Aceasta ar dăuna democrației, indiferent cât de bune ar fi intențiile de a modifica legea electorală, dar deja actorii electorali și-au făcut planuri, regulile de joc sunt cunoscute, lumea începe să-și construiască anumite strategii pornind de la aceste reguli. Dacă Parlamentul ar veni cu modificări care le-ar arunca în aer, cred eu că actorii politici ar fi și ei nemulțumiți.”
Europa Liberă: Dle Tănase, dar atunci când în aceste concluzii ale Consiliului Afacerilor Externe se accentuează faptul că Moldova trebuie să respecte toate recomandările din avizul Comisiei de la Veneția, credeți că statul e capabil să asigure tot ceea ce spun aceste recomandări din partea Comisiei?
Alexandru Tănase: „Este absolut evident că statul Republica Moldova este capabil să asigure un scrutin electoral echidistant, independent, care s-ar baza exclusiv pe prevederile legale care sunt astăzi în vigoare, dar sigur că pentru ca acest lucru să se întâmple este necesară o mobilizare atât la nivelul administrației, cât și la nivelul actorilor politici, fie că ei sunt din opoziție, fie că ei sunt de la putere, toată lumea trebuie să fie atentă cum se aplică și cum va funcționa viitorul scrutin electoral. Eu vreau să vă dau un detaliu foarte pertinent în acest sens – chiar în cadrul Comisiei de la Veneția discutam cu colegii care este mecanismul de evaluare a funcționalității unui sau altui sistem electoral? Este absolut univoc faptul că o evaluare a unei reforme electorale poate fi făcută doar după ce s-a parcurs cel puțin un exercițiu. Orice evaluări în abstracție sunt interesante din punct de vedere teoretic, dar sunt lipsite de valențe practice și nu neapărat se pliază pe realitățile care există.”
Europa Liberă: Dacă, eventual, s-ar ajunge ca acest referendum legislativ pe care îl cer organizațiile non-guvernamentale, societatea civilă, dacă s-ar desfășura și opțiunile alegătorilor nu ar coincide cu decizia de a face această reformă electorală de către clasa politică, credeți că e ceva putred la mijloc?
Alexandru Tănase: „Atunci când întrebăm „dacă?”, este o supoziție care poate avea mai multe răspunsuri, dar aș prefera să fim peste un cerc pe care, cred eu, toată lumea va fi de acord cu ele. Orice modificare a sistemului electoral, orice reformă electorală produsă în ajunul alegerilor la o distanță de șapte-opt luni de zile nu are cum să asigure stabilitatea procesului electoral. Au fost mai mulți nemulțumiți și critici ai reformei electorale, inclusiv eu am criticat anumite aspecte ale acestei reforme electorale, dar acum, fiind în luna februarie, în curând intrăm în luna martie, la o distanță foarte scurtă de timp, de jumătate de an, când urmează să înceapă procesul electoral, orice modificare mai mult ar dăuna decât ar ajuta actorii politici să meargă într-o campanie electorală și să se bată pentru putere.”
Europa Liberă: Și un alt aspect la fel de important – miniștrii de externe ai UE vorbesc despre nevoia ca în Republica Moldova să se ducă o luptă mai decisivă împotriva corupției și chiar această luptă ar trebui să arate și rezultate concrete, să fie însoțite de o reformă a sistemului judiciar, inclusiv a serviciului de urmărire penală, pentru că aici se aruncă piatra în grădina Dvs. Să vedem, cum reacționați Dvs. la această decizie?
Alexandru Tănase: „Foarte liniștit, deoarece exact aceleași constatări pe care le-au făcut miniștrii de externe ai statelor UE în această concluzie le avem și noi. În linii mari, noi vorbim exact despre același lucru, ceea ce înseamnă că avem o agendă comună. Exact aceleași îngrijorări privind independența justiției și necesitatea de a intensifica și de a consolida mecanismele de combatere a corupției și de consolidare a integrității judecătorilor sunt și pe agenda noastră. Din aceste considerente, noi am venit cu un proiect amplu de reformă, care urmează să fie efectuată o bună parte din acțiuni chiar pe parcursul acestui an de zile, chiar dacă suntem într-un an electoral. Mai mult ca atât, acest proiect a ajuns și el pe masa majorității miniștrilor de Justiție și miniștrilor de externe ai statelor UE. Am avut doar reacții pozitive și interpretăm aceste concluzii ca o încurajare a reformelor pe care urmează să le efectuăm.”
Europa Liberă: Există șanse ca investigația, așa cum se cere în aceste concluzii, aprofundată, imparțială și cuprinzătoare a celor implicați în frauda bancară din 2014 să-i aducă pe banca acuzaților pe cei care poartă vina?
Alexandru Tănase: „Nu am niciun dubiu că persoanele care au fost implicate în frauda bancară vor ajunge la un moment dat în fața instanței de judecată. Noi, din păcate, am ridicat prea mult așteptările, sugerând societății că asemenea tip de fraude pot fi investigate în 24 de ore și banii pot fi readuși în țară. Din păcate, mecanismele care sunt pentru asemenea situații funcționează puțin altfel decât înțelege un consumator de rând, dar vreau să vă aduc cu titlul de exemplu cazul devalizării Bancorex din România, care a avut loc cu 15 ani în urmă și, din câte cunosc eu, toate persoanele care au fost implicate în devalizarea acestei bănci au fost aduse în fața justiției și nu am niciun dubiu că în Republica Moldova se va întâmpla exact același lucru. Acum, termenele și tempourile, modul cum se va întâmpla acest lucru mie îmi vine greu să-l comentez, deoarece nu am o informație amplă sau clară din partea Procuraturii și nici nu sunt obligați să mă informeze, dar ca o idee generală, toți cei care au fost implicați în frauda bancară vor ajunge să fie sancționați. Puteți fi absolut convinși de acest lucru.”
Europa Liberă: Dar Dvs. ce părere aveți despre faptul că cazul Shor a fost transferat de la Chișinău la Cahul?
Alexandru Tănase: „Bine, am văzut argumentele judecătorilor care au refuzat să participe la judecarea acestui caz. O parte dintre dânsele le-am văzut foarte pertinente, este mult mai bine ca un caz să fie transferat într-o altă instanță unde nu planează niciun dubiu privind imparțialitatea magistraților. Până la urmă, mai puțin contează instanța care va judeca un caz. Vreau să fac referire la o hotărâre a Curții Constituționale, care a dat soluții pe problema statutului judecătorului și care a reținut că toți judecătorii sunt absolut egali, doar că au competențe diferite. Fie că va fi Curtea de Apel Chișinău, fie că va fi Curtea de Apel Cahul nu schimbă datele problemei; procesul oricum va avea loc și decizia va fi adoptată.”
Europa Liberă: În încheiere, acest Consiliu al miniștrilor de externe ai UE spune că, pentru ca reformele să aibă succes și durabilitate, contează foarte mult consolidarea relațiilor cu societatea civilă. Consiliul încurajează autoritățile de la Chișinău să implice această societate civilă în procesul decizional. Mai e cu șanse această sugestie?
Alexandru Tănase: „Bineînțeles că da. Și la acest capitol avem unitate de idei cu miniștrii de externe ai Uniunii Europene. În această logică, Guvernul a început acum două săptămâni de zile, a expus pentru consultări publice proiectul de lege privind organizațiile necomerciale. Este un proiect foarte important pentru a asigura independența societății civile. Vreau să menționez că acest proiect a fost elaborat inclusiv cu participarea societății civile. Sperăm că acest proces se va încheia pe parcursul acestei săptămâni, ca săptămânile viitoare să intrăm cu proiectul în ședință de Guvern, care mai apoi să fie adoptat de Parlament. Vreau să vă aduc la cunoștință că am discutat acest subiect și la nivel parlamentar cu grupurile parlamentare care urmează să-l pună în discuție. Președintele Parlamentului ne-a asigurat că este o prioritate și că acest proiect va fi adoptat în forma în care s-a convenit cu societatea civilă și vom avea o lege foarte bună a societății civile. Din altă perspectivă, toate proiectele de reformă a justiției care sunt derulate în cadrul Ministerului de Justiție, cred că cele mai importante, hai să zic așa ca să nu greșesc, sunt efectuate cu participarea reprezentanților societății civile. Noi nu avem grupuri de lucru în care să nu fie implicați reprezentanții societății civile. Prin urmare, la acest capitol nu văd nicio îngrijorare și mai mult ca atât, eu văd o ameliorare a relației Guvern – societate civilă, deoarece a început să se topească gheața dintre Guvern și societatea civilă, ceea ce este în beneficiul democrației.”
Europa Liberă: Din ceea ce vorbiți Dvs. se lasă impresia că nu acceptați ca și critici dure din partea Bruxelles-ului aceste recomandări, concluzii ale Consiliului Afacerilor Externe?
Alexandru Tănase: „Orice remarcă privind funcționarea instituțiilor democratice din Republica Moldova este în favoarea democrației. În cazul de față această analiză care a fost efectuată la nivelul Uniunii Europene scoate în evidență o serie de probleme cu care se confruntă Republica Moldova. Exact aceleași probleme le cunoaștem cu toții și le acceptăm și noi. Deja este un pas înainte pentru a le soluționa. Prin urmare, toate aceste concluzii sunt în beneficiul consolidării mecanismelor democratice din țara noastră. Eu cred că toată lumea are doar de câștigat, dacă toate aceste recomandări vor fi puse în aplicare.”
Europa Liberă: Iar Republica Moldova va fi apreciată sau taxată în funcție de cum va reuși să implementeze prevederile Acordului de Asociere și acele reforme pe care și le-a asumat guvernarea?
Alexandru Tănase: „Cetățenii Republicii Moldova sunt cei care vor aprecia sau vor taxa guvernarea și care vor pune notă tuturor ca rezultat al politicilor promovate. Până la urmă, noi suntem cei care locuim în această țară și noi suntem cei care trebuie să avem cel mai mare interes ca să trăim în democrație, libertate, să trăim fără frică, să avem încredere în justiție, să avem securitatea raporturilor juridice, să ne fie garantate proprietățile ș.a.m.d. Cu mult mai mare este interesul nostru, al celor care locuim aici, decât al diplomației europene sau occidentale. Ei nu pot decât să ne scoată în evidență anumite probleme și să ne ajute prin asistența pe care ne-o oferă să depășim aceste probleme, dar rolul proactiv, totuși, ne revine nouă în acest exercițiu.”
