Primul ministru spune că pentru el a fost o noutate să afle luna aceasta că Uniunea Europeană are o precondiție „politică” pentru debursarea ajutoarelor macroeconomice promise Chișinăului - respectarea normelor democratice la implementarea sistemului electoral mixt. Afirmația este surprinzătoare. Ambasadorul european la Chișinău, Peter Michalko, a spus, de exemplu, că a subliniat existența acestei condiții „în toate întâlnirile” avute „cu factorii politici, și cu partenerii din Guvern”. UE și-a anunțat condiția încă în luna iunie, când majoritatea parlamentară și socialiștii adoptau trecerea la sistemul mixt. Cum de s-a rătăcit mesajul, de nu a mai ajuns la premier?
„Este o noutate pe care am auzit-o ieri”, a spus Filip la o întâlnire a cabinetului de miniștri cu demnitarii din Parlament, pe 13 octombrie, anunțând că UE nu va debursa nici o tranșă din ajutorul macro-economic de 100 de milioane de euro promis Chișinăului la începutul anului, dacă nu se asigură că guvernul moldovean respectă normele democratice la implementarea sistemului electoral mixt.
„Există doar o singură condiționalitate, care este politică, legată de sistemul electoral”, a spus Filip și a adăugat, citând mesaje europene transmise unor oficiali moldoveni: „Veți primi suportul bugetar după ce vom avea o evaluare a respectării normelor de drept și democratice în Republica Moldova”.
Primul ministru a insistat că nu a știut până acum despre această condiție de care depinde acordarea ajutoarelor. La ultima sa întâlnire cu un înalt oficial european, anume comisarul pentru politica vecinătății și negocieri de extindere, Johannes Hahn, acesta i-ar fi spus altceva. „În discuțiile pe care le-am avut la New York cu comisarul Hahn (în marginea Adunării Generale ONU, pe 21 septembrie), acesta a zis că nu se face nici o legătură cu o condiționalitate politică”.
Dar „condiția politică” este vehiculată în documentele Uniunii Europene încă de la începutul verii. Ea a fost promovată de deputați conservatori din Parlamentul European îngrijorați de schimbarea intempestivă a sistemului electoral moldovean, care era pusă în operă de majoritatea parlamentară în frunte cu Partidul Democrat al primului ministru și de socialiștii apropiați președintelui Igor Dodon.
Ajutoarele de 100 de milioane de euro, dintre care 40 de milioane sub formă de împrumuturi nerambursabile, au fost propuse de Comisia Europeană la începutul anului. Comisia a lăudat atunci eforturile guvernului de a stabiliza economia, spunând că trebuie sprijinite.
Dar procedurile UE prevăd că ajutoarele propuse de Comisie trebuie aprobate de Consiliul European (țările membre ale UE) și Parlamentul European. Când propunerea a ajuns în dezbaterea Parlamentului European, în luna mai, au apărut suspiciuni că guvernarea moldoveană se îndepărtează de angajamentele respectării normelor democratice prin faptul că promovează schimbarea sistemului electoral în lipsa unui consens larg printre actorii politici, fapt constatat și de Comisia de la Veneția.
În urma unor negocieri ale Parlamentului cu Comisia și Consiliul, în așa-numitul trialog, cele trei instituții europene au decis, pe 15 iunie, să impună ca precondiție pentru debursarea ajutoarelor „respectarea mecanismelor democratice, inclusiv a unui sistem parlamentar pluripartit și a supremației legii, a garanțiilor pentru drepturile omului”. Într-o declarație comună a celor trei instituții, anexată deciziei, se precizează că această precondiție a fost impusă „în lumina inițiativelor legate de schimbările din sistemul electoral” și că îndeplinirea precondiției va fi monitorizată de Comisia Europeană și de diplomații europeni pe întreg parcursul asistenței macro-financiare eșalonate în mai multe tranșe.
De atunci, precondiția a fost repetată lunar în diferite declarații și documente ale Uniunii Europene, regăsindu-se inclusiv în declarația privind dialogul pe tema drepturilor omului între UE și Republica Moldova, din 20 iunie, într-o declarație comună a comisarului Hahn și a șefei politicii externe și de securitate europene, Federica Moghernini, din 21 iulie, culminând cu discursul comisarului european pentru ajutor umanitar și managementul crizelor, Christos Stylianides, rostit în numele lui Mogherini, în Parlamentul European, pe 3 octombrie.
Stylianides a repetat și el că „în contextul politic actual” din Republica Moldova, schimbarea sistemului electoral, din proporțional în mixt, trezește „îngrijorări serioase privind aplicarea democrației” și că implementarea schimbărilor electorale abia urmează să fie verificată de Comisia Europeană.
Nu este foarte limpede ce se înțelege prin „implementarea” schimbărilor electorale. Dar cel mai probabil aceasta cuprinde mai întâi crearea „circumscripțiilor electorale”, un aspect delicat care încă nu a fost depășit și care poate influența rezultatele alegerilor, precum și alegerile parlamentare de anul viitor. În funcție de felul cum decurge implementarea sistemului mixt, UE va debursa sau nu tranșele de ajutor.
Pavel Filip nu are rețea
În fine, în aceeași zi în care premierul Pavel Filip le spunea, pe 13 octombrie, liderilor din Parlament că pentru el existența „condiționalității politice” este o noutate, ambasadorul european la Chișinău, Peter Michalko, declara Europei Libere că a discutat despre aceasta la toate întâlnirile pe care le-a avut cu oficiali moldoveni. „Aceasta este tema principală în toate întâlnirile pe care le am și cu factorii politici, și cu partenerii din Guvern, din instituțiile guvernamentale”, a spus Michalko.
Majoritatea parlamentară, Guvernul, Pavel Filip știau despre precondiția UE legată de sistemul electoral mixt, dar s-au făcut că nu o văd, pentru că le strica planurile și le aducea daune de imagine. Mai mult, știau că probabil nu vor fi în stare să o îndeplinească, sau cel puțin nu anul acesta. Dovada a dat-o chiar premierul Filip, afirmând, în debutul ședinței de guvern din 11 septembrie că, guvernul nici nu a inclus ajutoarele europene în rectificările făcute la bugetul de anul acesta, știind că n-o să le primească.
Editor: Mircea Țicidean
