Curtea Supremă de Justiție a decis la sfârșitul săptămânii trecute că dosarul penal în care controversatul om de afaceri Ilan Shor, primar de Orhei, este învinuit de fraudă și spălare de bani în proporții deosebit de mari va fi examinat în continuare de Curtea de Apel Cahul. CSJ a acceptat astfel justificările Curții de Apel Chișinău că nu este în capacitate să judece acest dosar. Punctul de vedere al juristului Vlad Gribincea, președintele Centrului pentru Resurse Juridice, asupra acestei situații.
Europa Liberă: După o considerabilă tergiversare, dosarul penal Shor Ilan va fi judecat în ordine de apel la Cahul. Curtea Supremă de Justiție a decis acest lucru după ce a acceptat argumentele Curții de Apel Chișinău că nu are capacitatea de a judeca acest dosar. În general, e o practică obișnuită sau frecventă în Republica Moldova să muți examinarea dosarelor sau e mai neobișnuită?
Vlad Gribincea
Your browser doesn’t support HTML5
Interviul dimineții: Vlad Gribincea (CRJ)
Vlad Gribincea: „Da, Curtea Supremă de Justiție decide periodic a formula astfel de cereri, iar motivul principal pentru astfel de strămutări sunt situațiile în care niciun judecător din instanța care trebuie să examineze cauza nu poate examina cauza.”
Europa Liberă: Și e situația noastră?
Vlad Gribincea: „Din adresarea Curții de Apel Chișinău către Curtea Supremă de Justiție rezultă că aproape 20 de judecători de la Curtea de Apel Chișinău nu pot examina cauza Shor.”
Europa Liberă: Deci, o instanță incompatibilă?
Vlad Gribincea: „Da, potrivit conducerii Curții de Apel, nimeni de la Curtea de Apel nu poate examina cauza Shor. Nuanța este că la Curtea de Apel Chișinău există circa 60 de judecători și nimic nu împiedica conducerea Curții de Apel din ceilalți 40 să selecteze trei judecători care să judece cauza aceasta.”
Europa Liberă: Deci, 60? Ce se minte în acel demers, în acea explicație?
Vlad Gribincea: „În Curtea de Apel Chișinău există aproape 60 de judecători, dintre aceștia 21 sunt specializați în cauze penale, din acești 21...”
Europa Liberă: De ce președintele spune că-s doar 21?
Vlad Gribincea: „Aceștia 21 sunt specializați în cauze penale, ceilalți sunt specializați în alte domenii. Dintre acești 21 doar doi pot judeca, fiind specializați în cauze penale, iar 19 ca și cum nu. Nuanța este că e o practică răspândită când judecători specializați în alte domenii sunt transferați pentru a judeca cauze penale. E o practică răspândită și conducerea Curții de Apel Chișinău n-a explicat în niciun fel de ce n-a încercat să ia judecători, spre exemplu, specializați în alte domenii, un judecător, de fapt, pentru a fi adăugat celor doi judecători penali compatibili pentru a judeca cauza Shor.”
Europa Liberă: Dar de ce așa cum pare în mod rezonabil sau cum mulți au apreciat, judecătorii, iată, de la Curtea de Apel Chișinău au preferat, într-un fel, să se distanțeze sau să se spele pe mâini? Cel puțin, asta este percepția generală la nivel de societate.
Vlad Gribincea: „Haideți să privim ce s-a întâmplat, de fapt, în dosarul Shor de la o distanță mai mare. Cauza Shor a fost pornită, dacă nu greșesc eu, încă în anul 2015, adică era prima cauză penală pornită, înainte ca să fie pornită cauza Platon sau cauza Filat. Cauza Filat și cauza Platon deja s-au finalizat, chiar dacă au fost pornite ulterior, iar oamenii execută sentințele penale. Cauza Shor, cauză în care dl Shor se pare că și-a recunoscut vinovăția, adică e o cauză relativ simplă, se tergiversează prin instanțe – a fost trimisă în instanță mai târziu, a fost examinată într-o perioadă mai lungă de timp…”
Europa Liberă: Traducătorii au fost mai…
Vlad Gribincea: „Traducătorii n-au putut să traducă hotărârea la timp, acum vedem că judecătorii Curții de Apel Chișinău nu vor să examineze cauza. Lucrurile astea puse cap la cap, unui observator bine informat și cu bună-credință chiar îi permite să-și facă concluzii că e ceva strâmb la mijloc.”
Europa Liberă: Concluzia Dvs. care ar fi?
Vlad Gribincea: „Eu cred că judecătorii se tem să examineze o astfel de cauză. Și acest lucru nu este valabil doar în privința cauzei Shor, acest lucru a fost văzut și în privința cauzei Filat, și în privința cauzei Platon, și în privința altor cauze sensibile din punct de vedere politic. Foarte mulți judecători se abțineau de la judecarea cauzelor. E un indicator foarte clar că judecătorii nu sunt pe deplin independenți în această țară.”
Europa Liberă: Conform legii, CSJ poate strămuta judecarea unei cauze penale de la o instanță la alta în cazul în care „prin aceasta se poate obţine soluţionarea ei obiectivă, rapidă, completă şi se asigură desfăşurarea normală a procesului”. Se presupune în cazul respectiv că aceste condiții sunt întrunite, dacă vorbim de Curtea de Apel? Există suficientă certitudine în această privință?
Vlad Gribincea: „Iată aici certitudine nu cred că există. De ce? Fiindcă, în primul rând, se obține, oare, prin aceasta o examinare mai rapidă a cauzei? Am dubii, deoarece cauza Shor este una relativ complexă, în care sunt și martori, și mai mulți procurori, mai mulți avocați și toți aceștia acum vor trebui să călătorească la Cahul pentru fiecare ședință. Aceasta, de fapt, va îngreuna examinarea cauzei; era mai simplu să examineze cauza la Chișinău, mai rapid, cel puțin. Asta-i prima. A doua – în ceea ce privește obiectivitatea. Există o practică cred că constantă ca în astfel de dosare să înceapă de a recuza judecătorii care sunt numiți pentru examinarea cauzei. La Cahul sunt ceva mai mult de 10 judecători și există o șansă mare că câțiva judecători ar putea fi recuzați și se poate întâmpla o astfel de situație încât nici la Cahul să nu mai aibă cine judeca cauza. Întrebarea mea, chiar dacă acceptăm că Curtea Supremă a dat o soluție întemeiată, deși nu mi se pare așa, de ce n-a trimis cauza la Bălți, unde sunt mai mulți judecători? Și nu există probleme cu privire la incompatibilitatea judecătorilor la prima vedere, și distanța e mai mică.”
Europa Liberă: Și de ce Cahul?
Vlad Gribincea: „Nu știu. Curtea Supremă de Justiție n-a explicat în niciun fel decizia sa în acest sens, iar practica din ultimele dosare era să trimită, de fapt, cauzele la Bălți, și nu la Cahul, unde distanța e mai mică și unde judecători sunt mai mulți.”
Europa Liberă: Impresia este că, iarăși vorbesc de impresia generală la nivelul societății, este că această situație, în general, este creată artificial. Dacă admitem că este așa, nu este cumva, pe lângă ce spuneați Dvs. că e vorba de frică, nu este cumva o problemă pentru sistemul judecătoresc în general?
Vlad Gribincea: „E o problemă. Dacă foarte mulți judecători se tem, asta-i o problemă generală de sistem. Și atunci, dacă ei se tem, cum putem conta că hotărârea lor în această cauză ar putea să fie pe deplin independentă și imparțială, și întemeiată?”
Europa Liberă: Decizia de mutare nu are cumva și un aspect selectiv în acest caz, de vreme ce CSJ a respins anterior, în cazul Platon, de exemplu, cererea de mutare?
Vlad Gribincea: „La prima vedere s-ar putea conchide că nu, deoarece drept motiv pentru strămutarea cauzei Shor la Cahul este că judecătorii au participat deja la examinarea cauzei Platon. Adică, până la examinarea cauzei Platon, judecătorii erau compatibili, iar după examinarea cauzei Platon, ei erau incompatibili. Nu cred că întrebarea Dvs., pur juridic vorbind, stă în picioare. Este, totuși, o altă nuanță la mijloc, și anume că trebuie să privim realist la lucruri – sunt mai multe cauze penale împotriva și a dlui Shor, și a dlui Filat, și a dlui Platon. Și dacă urmărim logica Curții Supreme de Justiție și spunem că judecătorul care a examinat o cauză nu mai poate examina a doua oară o cauză similară, ceea ce nu este practic răspândit în Europa, apropo, nu poți examina exact aceeași cerere, aceeași cauză, dar o cauză similară poți, atunci se poate întâmpla o situație încât în curând nu vor mai exista judecători la curțile de apel care trebuie să judece astfel de cauze. Și atunci, ce facem, urmărind logica asta?”
Europa Liberă: Ridicol, nu?
Vlad Gribincea: „Cel puțin, straniu.”
Europa Liberă: Pentru o clipă doar să revenim la motivele invocate de Curtea de Apel. Avocatul inculpatului, Iulian Bălan, este soţul șefei Secretariatului Curţii de Apel Chişinău, Lilia Bălan, funcţie care asigură asistenţa organizatorică şi administrativă a Curţii... Acest fapt, invocat ca motiv, putea discredita procesul, din punctul Dvs. de vedere?
Vlad Gribincea: „E straniu, cel puțin, acest argument, deoarece nu cred că cineva din Secretariat ar putea măcar ipotetic să influențeze judecătorii, dar chiar dacă acceptăm că acest argument este unul valabil, atunci întrebarea ar fi: de ce până acum acest argument nu a fost invocat, deoarece Curtea de Apel Chișinău a examinat de mai multe ori demersuri de arestare a dlui Shor? Și atunci acest argument tot exista, dar atunci acest argument n-a fost invocat. Rezultă că atunci judecătorii puteau fi influențați?”
Europa Liberă: Da, multe întrebări fără răspunsuri. Observațiile jurnalistice, dle Gribincea, cel puțin, arată că în societate această poveste este percepută ca suspectă și scopul ar fi de a-l scoate basma curată pe inculpat. Dvs. cum priviți astfel de speculații?
Vlad Gribincea: „Da, bineînțeles că aici discutăm despre aparențe și speculații, dar chiar și aceste aparențe, dacă sunt cât de cât logice, nu pot adăuga încredere în justiție. Conducerea justiției spune că ea vrea să sporească încrederea în justiție. Prin astfel de fapte, de fapt, ea zădărnicește orice efort de sporire a încrederii în justiție.”