Partidul TISZA (Respect și Libertate) al lui Magyar a obținut o victorie zdrobitoare în alegerile de duminică, 12 aprilie, punând capăt celor 16 ani de guvernare ai lui Orbán, devenit un model pentru conducătorii conservatori „iliberali” din întreaga lume occidentală.
„Maghiarii merită ca presă publică să difuzeze adevărul”, a declarat Magyar la postul de radio public Kossuth, unde Orbán era invitat săptămânal, în timp ce politicienii din opoziție erau invitați foarte rar.
„Vom avea nevoie de puțin timp pentru a adopta o nouă lege a presei, pentru a înființa o nouă autoritate de reglementare a presei și pentru a crea condițiile profesionale necesare ca presa de stat să facă efectiv ceea ce trebuie să facă”, a adăugat Magyar.
„Tocmai am asistat la ultimele zile ale unei mașinării de propagandă. După formarea guvernului TISZA, vom suspenda serviciile de știri ale mass-mediei «publice» până când caracterul său de serviciu public va fi restabilit”, a scris el pe X după ce a fost intervievat la televiziunea de stat.
Peter Magyar își salută suporterii într-una din primele deplasări prin Budapesta după victoria în alegeri.
Orbán a negat că ar fi subminat standardele democratice, inclusiv în ce privește presa, și a afirmat mereu că guvernul său a vrut să protejeze caracterul „creștin” al Ungariei împotriva ideilor liberale promovate de Uniunea Europeană.
Înfrângerea sa zdrobitoare i-a oferit lui Magyar majoritatea constituțională de care are nevoie pentru a revizui multe dintre reformele lui Orbán.
Criticii spun că Orbán și oamenii lui au pus la cale dispariția treptată a mass-mediei independente, zeci de ziare și posturi de televiziune critice la adresa lui Orbán schimbându-și proprietarii în ultimii ani - fiind cumpărate, de fapt, de aliații premierului.
Conglomeratul Fundația Central-Europeană de Presă și Media (KESMA, cu inițialele maghiare), creat de aliații lui Orbán în 2018, deține peste 400 de instituții media, de la Echo TV și Hir TV, până la site-uri de știri și ziare regionale.
Precedentul polonez
Ungaria nu este singura țară central-europeană nevoită să încerce „revindecarea” presei sale publice după o perioadă de aservire unei guvernări de dreapta cu tendințe nedemocratice.
Un proces similar a început în Polonia în 2023, după ce opoziția pro-occidentală și liberală, condusă de Donald Tusk, a câștigat alegerile în dauna partidului ultraconservator PiS, care, potrivit criticilor, transformase radioteleviziunea publică în portavocea sa.
În decembrie 2023, la două luni după alegeri, noul ministru al Culturii, Bartłomiej Sienkiewicz, a demis conducerea televiziunii publice TVP, a Radioului Polonez și a agenției de știri PAP.
Emisiunile TVP Info (canalul de știri) au fost întrerupte pentru scurt timp. Ca să evite opoziția previzibilă din partea membrilor conservatori al Consiliului Audiovizualului, și să câștige timp, ministrul l-a „ocolit”, folosind pentru schimbări legislație comercială, cu care a declarat presa publică „în lichidare”, pregătind „reorganizarea” ei ca instituție.
„Presă liberă”. În decembrie 2021, polonezii demonstrau la Varșovia împotriva unei noi tenative a puterii de atunci de a reduce la tăcere cea mai importantă televiziune independentă, TVN, după ce subjugase deja televiziunea publică.
Aceste schimbări au fost aplaudate de suporterii noii puteri și de aliații ei europeni, dar nu în mod unanim. Unii observatori internaționali au reproșat noii conduceri poloneze că se comportă ca și cea precedentă. Televiziunea publică și-a pierdut rapid audiența, publicul ei migrând spre posturi conservatoare.
Chiar și în prezent, televiziunea publică poloneză suferă încă de un deficit de credibilitate, criticii spunând că deși nu mai este instrumentul de propagandă al vreunui partid, ea tinde să susțină guvernarea.
Dezbaterea privind presa publică nu s-a încheiat nici acum în Polonia. Politicienii propun renunțarea la finanțarea ei dintr-o taxă plătită lunar de cetățeni și trecerea finanțării integral la buget, dar jurnaliștii și activiștii media avertizează că asta va duce la erodarea independenței ei. (Întâmplător, o dezbatere similară are loc în Cehia, unde a venit la putere spre sfârșitul anului trecut o guvernare populistă).
După câștigarea alegerilor din Ungaria, Peter Magyar a spus că prima lui vizită va fi în Polonia - nefiind exclus ca proiectul „reeducării” radioteleviziunii publice să fie unul din subiectele pe care el sau subalternii lui le vor discuta la Varșovia.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te